UPDATE Reacția AGEPI. Guvernul manipulat să aprobe o lege contra artiștilor naționali și contrară normelor Europene

21 Iun. 2022, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Iun. 2022, 10:52 // Actual //  Lupu Eduard

UPDATE (21.06.2022)

AGEPI a solicitat dreptul la replpică la știrea pubicată mai jos, pe care îl publicăm în totalitate.

Marți, 21 iunie 2022, ora 11:04, portalul de știri _realitatea.md_ și _bani.md _(11:14) a publicat un material intitulat _DOC Guvernul, manipulat să aprobe o lege contra artiștilor naționali și contrară normelor Europene. Interese obscure și risc de securitate_. Articolul conține informații false, cu caracter manipulator și relevă o singură opinie, contrar normelor de deontologie jurnalistică. În contextul în care articolul nu reflectă poziția tuturor beneficiarilor, iar Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nu i s-a solicitat un comentariu vis-a-vis de aprecierea inclusă în text de autorul știrii, solicităm, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, dreptul la replică. AGEPI cere publicarea unei știri distincte, distribuite pe aceleași platforme media ca și știrea inițială, cu următorul conținut:

Proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, la elaborarea căruia au fost respectate cu strictețe toate procedurile legale, vine să armonizeze legislația națională în domeniu cu reglementările acquis-ului comunitar. Acesta transpune prevederile Directivelor europene.

(https://agepi.gov.md/sites/default/files/2022/05/Nota_informativa.pdf)

Scopul acestui proiect este să ofere un grad ridicat de protecție autorilor și titularilor de drepturi de autor și conexe, prin instituirea unui cadru legal care oferă posibilitatea valorificării operelor și altor obiecte protejate de aceste drepturi, să stabilească un mecanism clar de colectare, repartizare și achitare a remunerației de către organizațiile de gestiune colectivă, să responsabilizeze părțile implicate în acest proces, precum și să sporească gradul de transparență în activitatea organizațiilor de gestiune colectivă.

De precizat este că, pe lângă alte facilități pentru titulari, noul proiect de Lege extinde semnificativ lista echipamentelor și suporturilor materiale care pot fi utilizate pentru efectuarea reproducerilor la importul sau producerea cărora este necesară plata remunerației compensatorii pentru autori, ceea ce duce nemijlocit la majorarea venitului colectat.

Menționăm că în procesul de elaborare a acestui act au fost respectate toate cerințele legale de procedură și transparență. Reprezentanții organizațiilor de gestiune colectivă, a mediului de afaceri, a uniunilor de creație au fost invitați în mod repetat la discuții, au fost organizate ședințe și au participat nemijlocit în cadrul consultărilor publice cu privire la noul proiect de lege. Toate materialele aferente și acțiunile întreprinse au fost publicate pe site-ul www.agepi.gov.md [1].

De asemenea, în contextul acuzațiilor conținute în articolul anterior, subliniem că nici un angajat al AGEPI nu figurează în dosare penale în calitate de bănuit”

ȘTIREA INIȚIALĂ

AGEPI promovează un proiect de lege care prejudiciază drepturile de autor ale titularilor. Însă mai multe organizații de profil se arată îngrijorate de faptul că la consultarea legii au fost ignorate toate propunerile de perfecționare a cadrului normativ, precum și atenționările că noul proiect de lege este distructiv pentru titularii de drepturi de autor și conexe – artiștii, compozitorii, interpreții, etc din Republica Moldova. Astfel, proiectul de lege a fost elaborat cu ignorarea beneficiarilor acesteia, iar legea a fost deja introdusă pe ordinea de zi a Guvernului. După publicarea materialului AGEPI a venit cu o reacție pe care bani.md o publică în cadrul respecivului material.

În acest context, reprezentanții titularilor de drepturi de autor și conexe au transmis un demers colectiv Executivului pentru a scoate de pe ordinea zi proiectul de lege în vederea reexaminării și consultării acestuia cu beneficiarii legii.

Acest demers este motivat prin faptul că prevederile proiectului de lege contravine mai multor legi în vigoare ale Republicii Moldova, dar în special Directivei Europene, substituind conceptele și practicile mondiale cu invenții autohtone.

Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” dar și Asociația Obștească Asociația Națională „Copyright” /AN «COPYRIGHT»/, care reprezintă peste 650 de autori, interpreți, compozitori și artiști autohtoni, solicită Guvernului prezentarea procesului-verbal din 11 mai 2022 al ședinței interinstituționale dintre AGEPI și Ministerul Economiei, prezentarea calculelor și a documentelor confirmative prin care tariful pentru echipamente și suporturi materiale constituie 0,3%.

De asemenea, asociațiile cer organizarea unei ședințe comune de lucru, cu implicarea tuturor părților interesate conform legislației în vigoare, pentru examinarea imparțiala a tuturor circumstanțelor și emiterea unui aviz obiectiv pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și a drepturilor conexe.

Proiectul de lege promovat cu insistență de AGEPI a fost expertizat și de CNA care a constatat multiple riscuri de corupție.

„Proiectul denotă multiple riscuri de corupție aferente corupției regulatorii și admiterea incidentelor de integritate/manifestărilor de corupție de către agenții publici/persoanele care au/susțin că au influență asupra acestora, în contextul exercitării atribuțiilor în speță de către entitatea publică. Totodată, ținând cont de insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului (conform analizei din compartimentul III al prezentului raport de expertiză anticorupție), se accentuează riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public (în sensul prevăzut de Legea integrității nr.82 din 25 mai 2017)”, constată CNA.

Totodată, proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, elaborat de AGEPI contravine la cel puțin 5 articole ale Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multi-teritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (Directiva 2014/26/UE). Normele de tehnică legislativă, în cazul implementării unor norme europene, obligă AGEPI să solicită expertiza europeană calificată a asociațiilor internaționale de profil.

Cu toate acestea, AGEPI își justifică proiectul prin raportul unui „pseudo-expert”, care nu dispune de experiență în domeniu și a recomandat implementarea unor norme arbitrare și improprii, care nu corespund legilor naționale și încalcă drepturile titularilor în favoarea intereselor unor terțe persoane.

Mai mult, proiectul a fost elaborat de persoane absolut neprofesioniste și incompetente care emit decizii ilegale confirmate prin hotărâri judecătorești irevocabile și definitive.

Acțiunile AGEPI, și anume, în privința conducerii actuale, în luna octombrie 2021 au fost calificate de instanțele de judecată astfel:

„În fapt, poziția autorității publice pârâte la capitolul obligațiilor asumate se confirmă a fi lipsită de o argumentare logico-juridică.

… autoritățile publice trebuie să acționeze doar în conformitate cu Legea și alte acte normative.

Este prea puțin probabil ca Agenția de Stat pentru proprietatea Intelectuală să nu cunoască faptul că în calitate de autoritate publică este obligată ex officio prin Lege să respecte Legea, să nu încalce Legea, să își exercite atribuțiile stabilite de Lege și să execute hotărârile cu caracter executoriu ale instanțelor de judecată.

Din aceste considerente, poziție autorității publice în speța dată se prezintă ca o sfidare a ordinii de drept…”;

De menționat, că în privința unor autori ai legii sunt pornite dosare penale care sunt pe rol la ziua de azi la CNA. În privința acestora există dovezi pertinente care atestă protecționism vădit și atitudine părtinitoare față de Organizațiile de Gestiune Colectivă din Federația Rusă, inițiatoare a unor atacuri raider pe teritoriul țărilor CSI, iar acum și în Republica Moldova. Totodată, în privința acestora sunt depuse zeci de cereri de chemare în judecată și zeci de plângeri la Guvern.

Presa a scris anterior că, anume în interesele terțelor persoane (agenți economici și OGC-uri din Rusia) AGEPI prin presiuni, manipulări, falsuri și minciuni frauduloase promovează impertinent respectivul proiect, folosindu-se de statutul de autoritate publică care acționează în regim de putere publică. Este vorba de Российское Авторское Общество (RAO), Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности (VOIS) și Российский Союз Правообладателей (RUR). Acestea au atacat prin metode raider domeniile drepturilor de autor și conexe din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO i s-a creat impresia că ar putea distruge în scop de acaparare și sistemul drepturilor de autor din Republica Moldova.

Reprezentanții drepturilor de autor susțin că eventuala aprobare a respectivului proiect va crea un colaps și haos a domeniului dreptului de autor și a drepturilor conexe. Titularii de drepturi sunt indignați și nemulțumiți de acțiunile organelor statutului responsabile de apărarea drepturilor lor.

Doc by Victor Ursu on Scribd

Reacția AGEPI

 

Realitatea Live

15 Aug. 2022, 18:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Dumitrita Culiuc
15 Aug. 2022, 18:00 // Au Bani //  Dumitrita Culiuc

Prețurile pentru chirie au crescut în întreaga lume. Astfel, am pregătit un top pentru cele mai mai scumpe chirii din Europa.

Parisul este orașul cu cele mai scumpe chirii din Europa. Francezii și nu numai plătesc peste 29 de euro pe metru pătrat. Tot peste 20 de euro plătesc și cei din Oslo, Londra, Barcelona și Copenhaga – acestea sunt, așadar, cele mai scumpe orașe, dacă ne gândim să stăm în chirie.

În Barcelona, prețurile chiriilor au crescut din 2021 cu aproape 28%. Iar într-un oraș din Ungaria cu aproximativ 27%. O creștere semnificativă este și în Varșovia. Chiriașii scot din buzunar în 2022 cu 18% mai mulți bani față de anul trecut.

Chiriile din România sunt printre cele mai mici din Europa. Cele mai scumpe chirii din România sunt în București și Cluj, 7,5 euro pe metru pătrat. În Brașov prețurile sunt ceva mai mici, 6,60 de euro pe metru pătrat, scrie Digi24.

Chirii mai ieftine decât în România se găsesc în Bulgaria. În capitala Bulgariei prețul este ceva mai mare, 4,60 de euro pe metru pătrat. Și Slovenia se află la coada clasamentului, cu cele mai mici chirii – aici se plătesc pe lună, pentru metrul pătrat, mai puțin de 7 euro.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău