DRRM a renovat încă două spații educaționale la USM. Dupu: „Aceste investiții reflectă sprijinul constant al României”

Astăzi, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a inaugurat două noi spații destinate educației și cercetării: aula „Constantin Noica” și „Sala Unirii”. La eveniment au participat rectorul USM, Igor Șarov, secretarul de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, și decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Igor Bercu.

Noile aule sunt rezultatul unui proiect ambițios, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova, subliniind legăturile profunde dintre România și Republica Moldova. Proiectul are ca scop îmbunătățirea infrastructurii educaționale și promovarea valorilor naționale comune, potrivit unui comunicat emis de USM.

Sala „Constantin Noica” va fi un spațiu dedicat reflecției filosofice și educației în spiritul marilor gânditori ai României, în timp ce „Sala Unirii” va celebra istoria și patrimoniul cultural comun al celor două țări.

„Acestea sunt mai mult decât simple săli de curs. Ele reprezintă un simbol al bunei colaborări dintre instituțiile noastre și al angajamentului continuu față de educație, cultură și identitatea națională”, a declarat rectorul Igor Șarov.

„Aceste investiții reflectă sprijinul constant al României pentru Republica Moldova, fiind un pas important în consolidarea relațiilor noastre și în promovarea unui învățământ prietenos și de calitate”, a menționat secretarul de stat al DRRM, Adrian Dupu, care a subliniat importanța proiectelor educaționale comune.

CMF 11240002

#aule #DRRM #USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei