Drumul scandalurilor! La ce etapă sunt investigațiile?

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a oferit detalii despre investigațiile în dosarul legat de construcția drumului Leova-Bumbăta. Ea a subliniat că expertiza tehnică, esențială pentru acest caz, a fost programată de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) pentru trimestrul I din 2028, invocând volumul mare de lucru.

„Noi am insistat ca această procedură să fie urgentată, însă, după luni de așteptare, am constatat că expertul identificat inițial în România era specializat în construcții de clădiri, nu de drumuri. Acum încercăm să găsim un expert adecvat în Ucraina. Până în prezent, nu avem o dată concretă privind finalizarea expertizei”, a declarat Dragalin.

Declarația a generat o reacție din partea Centrului de Expertize de la Ministerul Justiției, care a contestat informațiile, susținând că expertiza ar putea fi gata în câteva luni. Totuși, Veronica Dragalin a reiterat că răspunsurile oficiale primite indică anul 2028 drept termen estimativ.

În dosarul Leova-Bumbăta sunt deja vizați șeful Administrației de Stat a Drumurilor și un agent economic, ambii având statut de învinuit. Întrebată și despre posibilitatea implicării altor persoane, Dragalin a precizat:

„Am descoperit rolul mai multor persoane care au contribuit la construcția acestui drum la prețul stabilit. Multe persoane au fost audiate, iar investigațiile continuă. Nu excludem ca și alte persoane să primească statut de bănuit sau învinuit”.

Veronica Dragalin a menționat că deciziile privind audierea unor oficiali, cum ar fi fostul ministru al Infrastructurii Andrei Spînu, sunt luate în funcție de mai mulți factori. „Examinăm toate aspectele din toate punctele de vedere și decidem în funcție de necesitățile investigației”, a adăugat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china