Drumul scandalurilor! La ce etapă sunt investigațiile?

În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a oferit detalii despre investigațiile în dosarul legat de construcția drumului Leova-Bumbăta. Ea a subliniat că expertiza tehnică, esențială pentru acest caz, a fost programată de Centrul Național de Expertize Judiciare (CNEJ) pentru trimestrul I din 2028, invocând volumul mare de lucru.

„Noi am insistat ca această procedură să fie urgentată, însă, după luni de așteptare, am constatat că expertul identificat inițial în România era specializat în construcții de clădiri, nu de drumuri. Acum încercăm să găsim un expert adecvat în Ucraina. Până în prezent, nu avem o dată concretă privind finalizarea expertizei”, a declarat Dragalin.

Declarația a generat o reacție din partea Centrului de Expertize de la Ministerul Justiției, care a contestat informațiile, susținând că expertiza ar putea fi gata în câteva luni. Totuși, Veronica Dragalin a reiterat că răspunsurile oficiale primite indică anul 2028 drept termen estimativ.

În dosarul Leova-Bumbăta sunt deja vizați șeful Administrației de Stat a Drumurilor și un agent economic, ambii având statut de învinuit. Întrebată și despre posibilitatea implicării altor persoane, Dragalin a precizat:

„Am descoperit rolul mai multor persoane care au contribuit la construcția acestui drum la prețul stabilit. Multe persoane au fost audiate, iar investigațiile continuă. Nu excludem ca și alte persoane să primească statut de bănuit sau învinuit”.

Veronica Dragalin a menționat că deciziile privind audierea unor oficiali, cum ar fi fostul ministru al Infrastructurii Andrei Spînu, sunt luate în funcție de mai mulți factori. „Examinăm toate aspectele din toate punctele de vedere și decidem în funcție de necesitățile investigației”, a adăugat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova