După aproape doi ani de muncă de la distanță, va fi aproape imposibil să ceri oamenilor să se întoarcă la birou

Cu toate că marile companii precum Apple, Google sau Amazon au anunțat că angajații trebuie să se întoarcă la birou, aceștia și-au revizuit decizia și intenționează să întârzie redeschiderea birourilor, cel puțin până în ianuarie.

În cei aproape doi ani în care oamenii au muncit acasă, companiile au beneficiat foarte mult. Prețurile acțiunilor lor au crescut semnificativ până la maximele istorice. Angajații la distanță s-au bucurat de o calitate a vieții mai bună.

Acasă, oamenii au autonomie. Ei își pot seta propriile programe. Bioritmurile noastre sunt toate diferite. Unora le place să se trezească devreme și să înceapă să lucreze imediat. Alții sunt bufnițe de noapte. Într-un birou, nu aveți de ales. Ești forțat să stati atât cât presupune programul.

Fiind atât de mult acasă, probabil au dezvoltat obiceiuri și o rutină. Angajații au început să practice yoga, să meargă cu bicicleta sau să meargă la sport în mod regulat. Își pot lăsa și duce copiii la școală, fără a fi nevoiți să se strecoare din birou. Sarcinile au fost finalizate fără ca un șef să se uite peste umăr și să gestioneze fiecare mișcare pe care o fac.

Odată ce li se va cere să revină la birouri, viața lor se va schimba. Viața nouă și îmbunătățită va dispărea. În schimb, vor avea nevoie să se trezească mai devreme, să circule cu transportul public, să suporte ambuteiaje, frig și călduri sufocante, să fie îngrijorați să nu se îmbolnăvească.

O altă problemă ar fi ți purtarea de măști în spații închise. De asemenea, vor exista certuri între cei vaccinați și nevaccinați.

Nu ar fi surprinzător dacă oamenii se vor revolta împotriva faptului că li se va cere să se întoarcă la sediul central. Studiile arată că oamenii ar prefera să renunțe la o parte din salariu pentru a rămâne la muncă de la distanță. Pe măsură ce trece timpul, companiilor le va fi mai greu să solicite revenirea. Cu discuțiile despre o variantă Lambda și Mu, în plus față de varianta Delta, companiile pot continua să fie nevoite să-și anuleze inițiativele de revenire la muncă.

În cele din urmă, va exista un moment în care atât companiile, cât și lucrătorii sunt de acord că a avea pe toți înapoi la birou nu este un obiectiv realizabil. Probabil că o mare parte din angajați vor continua să lucreze de la distanță.

Orice nu s-ar întâmpla, este cert că lucrurile nu vor reveni la stare la care erau până la pandemie.

#revenire #munca la distanta #companii #birou #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu o serie de arestări de profil înalt ale unor presupuşi spioni chinezi şi ruşi în ultimele zile, încrederea în agenţii de contrainformaţii germani – cândva criticaţi pentru lipsa lor de curaj – a înregistrat o revitalizare semnificativă, potrivit FT.

Marţi dimineaţă, poliţia germană a pus mâna pe Jian Guo, un angajat care lucra în Parlamentul European, acuzat de procurori de spionaj în favoarea Chinei.

Luni, trei cetăţeni germani, printre care un soţ şi o soţie, au fost ridicaţi în landul Nordrhein-Westfalen, în vestul Germaniei, fiind suspectaţi că au încercat să vândă tehnologie militară Beijingului.

De asemenea, joia trecută, doi bărbaţi au fost reţinuţi în Bavaria pentru că ar fi complotat pentru a bombarda mai multe situri militare şi logistice din Germania în numele ruşilor.

În toate cele trei cazuri, rolul jucat de Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), agenţia de informaţii interne a Germaniei, a fost crucial.

„Autorităţile noastre de securitate, în special [BfV], şi-au consolidat masiv eforturile de contraspionaj în ultimul timp”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser, după arestarea lui Guo. „Succesele actuale ale investigaţiilor domnstrează temeinic acest lucru”.

Bântuit de scandalurile din trecut, îngreunat de o federalizare puternică şi limitat de restricţii legale stricte în ceea ce priveşte supravegherea intruzivă şi colectarea de informaţii, BfV a fost privit cu suspiciune ani de zile atât de autorităţile din ţară, cât şi de către agenţiile partenere din străinătate.

Rezultatele recente ale BfV indică faptul că, de la Războiul Rece şi până în prezent, statele ostile sunt mai dispuse ca oricând să îşi urmărească agresiv obiectivele pe teritoriul european, notează oficialii guvernului german.

„În prezent, avem foarte atent în vedere noile forme ale statelor autoritare de a influenţa şi destabiliza democraţia noastră”, a declarat pentru Financial Times Konstantin von Notz, preşedintele puternicei comisii de informaţii a parlamentului german, care supraveghează BfV.

Un oficial european din domeniul securităţii care lucrează în mod regulat cu BfV a declarat că schimbul de informaţii clasificate între serviciile de pe continent este acum „absolut vital pentru aproape fiecare acţiune de succes care a fost întreprinsă [împotriva Rusiei şi Chinei]”, BfV luând parte în mod activ la acest proces desfăşurat la nivel european.