După Chevron, Exxon Mobil intră în cursa pentru activele internaționale ale Lukoil

După Chevron, și celălalt gigant de petrol american, Exxon Mobil, este interesat de achiziționarea unora din activele internaționale ale Lukoil.

Potrivit mai multor surse, Exxon analizează opțiuni de achiziție a activelor Lukoil din Kazahstan, unde ambele companii colaborează deja cu firma rusă în proiectele Karachaganak și Tengiz. Chevron, partener în ambele câmpuri, și-a început propria evaluare de săptămâna trecută, după decizia Departamentului Trezoreriei SUA.

Modificarea-cheie constă în acordarea unei autorizații temporare de către Trezoreria americană, valabilă până pe 13 decembrie, care permite companiilor să înceapă negocierile cu Lukoil. Aceasta nu înseamnă aprobarea încheierii tranzacțiilor, dar a declanșat o adevărată cursă globală pentru preluarea activelor. În doar câteva zile, lista potențialilor cumpărători include Exxon, Chevron, Carlyle, ADNOC și mai mulți operatori europeni care analizează ce active pot fi achiziționate fără a încălca reglementările internaționale.

Pentru Exxon, atractiv este în mod special zăcământul West Qurna 2 din Irak, considerat bijuteria Lukoil și unul dintre cele mai mari rezervoare de petrol neexploatate din lume. Compania a operat anterior vecinul West Qurna 1, înainte de a ieși din Irak anul trecut, iar preluarea poziției Lukoil ar reprezenta atât o mișcare strategică geopolitică, cât și o potrivire tehnică. Ar fi cea mai semnificativă investiție upstream a unei companii americane în Irak din ultimul deceniu.

Amprenta internațională a Lukoil este vastă: trei rafinării în Europa, rețele de retail de combustibili în UE și SUA, precum și participații upstream în Kazahstan, Uzbekistan, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria. În ansamblu, activele non-rusești ale companiei produc aproximativ 0,5% din oferta globală de petrol – o cotă mică la nivel global, dar răspândită exact în acele zone preferate de firmele occidentale atunci când concurenții ruși sunt nevoiți să se retragă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#active lukoil #sanctiuni. sua #Exxon Mobil #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.