Moldova urcă în liga grea! Chișinăul ajunge printre cei mai mari exportatori de benzină ai Ucrainei

Importurile de benzină ale Ucrainei au crescut în octombrie 2025 la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani, atingând 168,2 mii de tone, cu 19% mai mult decât în septembrie și cu 64% peste volumul înregistrat în octombrie anul trecut. În primele zece luni ale anului, Ucraina a importat 1,27 milioane de tone, ceea ce indică un an record pentru piața carburanților, notează enkorr.ua.

În acest context, Republica Moldova a înregistrat cel mai spectaculos avans dintre toți furnizorii, ajungând în top patru exportatori de benzină ai Ucrainei. Chișinăul a livrat 21,2 mii de tone în octombrie, aproape dublu față de luna precedentă, depășind Germania, Grecia și categoria „alți furnizori”. Este cel mai mare volum exportat vreodată de Moldova către piața ucraineană. Creșterea se datorează în special companiilor Naftatrans, care și-a majorat livrările de 2,2 ori, până la 11,8 mii de tone, și Energoil, care și-a triplat exporturile până la 2,8 mii de tone. Segmentul transportului auto cu cisterne, pe ansamblul pieței ucrainene, a crescut cu 27% și a ajuns la 46,1 mii de tone, cel mai mare nivel din februarie 2023, iar Moldova a contribuit decisiv la această creștere.

Clasamentul furnizorilor s-a schimbat semnificativ în octombrie. România a devenit pentru prima dată din luna mai liderul livrărilor, cu 42,8 mii de tone, depășind Polonia (33,7 mii de tone) și chiar Lituania (42,4 mii de tone). Cu toate acestea, rafinăria ORLEN Lietuva rămâne cel mai mare producător individual, cu 42,4 mii de tone exportate, menținându-și poziția în pofida lucrărilor de mentenanță, scăderea livrărilor pe cale rutieră fiind compensată de creșterea exporturilor feroviare.

Pe partea ucraineană, rețelele OKKO, WOG și UPG au importat împreună 54% din totalul volumelor. OKKO și WOG și-au majorat importurile cu 15% și, respectiv, 30%, în timp ce UPG a rămas aproape la același nivel, în ciuda extinderii rețelei cu peste 34 de stații de alimentare. În top 10 au intrat și Ukrnafta, care a livrat 12 mii de tone pe cale feroviară din Polonia și România, și Lux Kraina, care a reluat importurile maritime până la 9 mii de tone.

Importurile crescute din octombrie sunt influențate de cererea tot mai mare de combustibil pentru generatoare, pe fondul întreruperilor repetate de energie electrică. Operatorii estimează că finalul de an va rămâne la fel de activ, odată cu creșterea consumului în sezonul rece.

#import #Ucraina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.