Durleșteanu dă de pământ cu Budianschi: Sunteți un pic finanțist, risk, debt manager și tranzacționist

Fosta ministră a Finanțelor, Marina Durleșteanu s-a arătat nemulțumită de decizia ministrului de Finanțe, Dumitru Budianschi că a alocat 1,4 miliarde de lei Energocomului pentru ca aceasta să soluționeze deficitul de ccash flow a companiei Moldovagaz.

Am ascultat discursul d-voastră de astăzi în plenul Parlamentului și am înțeles că sunteți un pic finanțist, un pic risk manager, un pic specialist în “debt management” și tranzacționist. Este jalnic să privești cum explicați tranzacția de majorare a capitalului în SA Energocom cu suma de 1,4 mlrd.lei pentru acoperirea deficitului de lichiditate a Moldovagaz, în scopul închiderii găurii de plăti către Gazprom”, a comentat Mariana Durleșteanu.

Fosta ministră de Finanțe susține că alocarea celor 1,4 miliarde de lei este un precedent periculos.

Dvs afirmați că Energocom este implicat în tranzacție pentru a rezolva problema de “cash flow” la Moldovagaz. Energocom urmează, ulterior, să încaseze de la Termoelectrica această creanță incertă. Iar la sfârșit de discurs, ați menționat că banii nu au fost transferați la Termoelectrica pe motiv că nu există siguranță dacă banii vor fi încasați de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica către Moldovagaz sunt “datorii incerte” și folosiți Energocom, prin majorare de capital, ca ulterior tot ce NU se va încasa se va “UITA”!”, a mai spus Durleșteanu.

Parlamentul a aprobat astăzi modificare bugetului pentru anul 2021. A fost majorat cu 1,4 miliarde de lei capitalul Enrgocom care urmează să achite datoria la gaz a companiei Termoelectrica.

#Budianschi #datorie #Durlesteanu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova