Durleșteanu: Plafonarea prețurilor la carburanți – grijă față de cetățeni sau fumigene aruncate în ochii alegătorilor?

Fosta candidată la funcția de prim-ministru și ex-ministra Finanțelor, Mariana Durleșteanu, care candidează la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, a făcut o analiză a scumpirilor la carburanți, operate în ultimele luni de către marile companii din Moldova. În urma acestora, Parlamentul a modificat legea și a întors Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică dreptul de a plafona prețurile în domeniu, scrie unimedia.info.

„Cum ajunge prețul la pompă de la 9.55 la 19.25 lei?”

Pe parcursului anului 2020-2021, când în condiții de pandemie, majoritatea țărilor treceau prin prima experiență de lockdown, cotațiile prețurilor la petrol pe bursele internaționale ne informau despre reducerea semnificativă a acestora, iar, uneori, și despre un preț negativ. Această cădere bruscă a cotațiilor a fost generată de scăderea cererii la petrol, dar și de faptul că organizația OPEC a decis scăderea producției și procesarea țițeiului în rafinării la o pondere de 70% din capacitate.

Începând cu decembrie 2020 și până în martie 2021, asistăm cu toții la o adevărată avalanșă de scumpiri. La începutul lui noiembrie 2020, cotația medie constituia circa 40-42 dolari SUA per baril. La 1 ianuarie 2021 ea trecuse de 50 dolari, la 10 februarie ea a trecut de 60 dolari, la începutul lunii martie – de 65 dolari și în prezent încă se menține la peste 60 dolari. Asta înseamnă o creștere de +50% față de noiembrie a primei componente din prețul final de la pompă, cea care constituie prețul plătit efectiv pentru petrolul importat.

Această creștere a cotațiilor a fost datorată relaxărilor începute după pandemie și reluării circulației și zborurilor. Orcum, țările membre OPEC (care reprezintă cartelul global petrolier în sine) au decis să majoreze producția de petrol ținând cont de sporirea cererii. În ultimele 5 zile consecutive am văzut o creștere a cotațiilor până la 74.68 USD/bl, datorită scăderii stocurilor de țiței în SUA, în paralel, fiind înregistrată o creștere a cererii de țiței în SUA și China, chiar dacă și cotațiile la produsele petroliere (benzină, motorină, kerosen) înca nu au crescut rigid.

Concluzionând, producția globală nu acoperă cererea post-pandemie, iar această scumpire vizibilă se atestă la toate produsele – fie este vorba de carburanți, energie electrică sau gaze naturale.

Acum, fiind clară starea de lucruri la bursele internaționale, să vedem cum se formează prețurile la carburanți în Republica Moldova.

Iată, de exemplu, componentele prețului la pompă pentru Benzina 95:

Preț la pompă – 19.25 MDL :

TVA 20% – 3.2083 MDL;

Accize – 6.496 MDL;

Total taxe și accize directe: 9.70 MDL, adică peste 50% din prețul de la pompa și care le suportă consumatorul.

Trebuie să menționez că accizele sunt o componentă fixă a prețului, stabilită prin lege, care s-a majorat cu 8.9%, începând cu 1 ianuarie 2021. Această sumă, de aproape 6.50 lei per litru ,conform legislației în vigoare, rămâne neschimbată indiferent de cum oscilează prețul la pompă – scumpire sau ieftinire. Pe de altă parte, TVA-ul e o componentă procentuală, de 20%, iar valoarea absolută crește în cazul scumpirii și se reduce în cazul ieftinirii produsului.

Pentru Diesel: preț la pompă: 16.25 MDL;

TVA 20% – 2.7083 MDL;

Accize – 2.734 MDL.

Total taxe și accize directe: 5.44 MDL, circa 33% din pret.

Este necesar să menționez că prețul la pompă include mai multe componente, cum ar fi:

Costuri de procesare și obținere carburanți (angajați, investiți obligatorii de mediu, modernizare unități producție, costuri utilități – energie electrică, gaz natural, abur tehnologic);
Costuri logistice primare (rafinărie spre depozit – autocisterne, barje, taxe, mentenanță, anvelope, viniete, avize de specialitate, salarizare șoferi);
Costuri de stocare și încărcare/descărcare la depozit (angajați, investiții, dotări depozite – mediu, siguranță, taxe, impozite);
Costuri logistice secundare (depozit spre pompă);
Costuri operaționale la stațiile PECO(salarii angajați, utilaje, costuri directe de a opera stațiile, oficiile);
Marja de profit, în limita admisibilă de catre ANRE;
Accize;
TVA;

Conform legii, marja de profit a companiei petroliere, inclusă în prețul final de la pompă, nu poate fi mai mare de 10%. Instituția statului responsabilă, ANRE cunoaște foarte bine cu ce marjă de profit au operat petroliștii.

Vreau să menționez că, piața din Moldova funcționează cu un ciclu mediu de 2 săptămâni ca efect direct față de cotațiile internaționale. În al doilea rând, fiecare companie are anumite cantități de produse stocate la depozite și stații, care ajută suplimentar la atenuarea acestor șocuri.

Nivelul acestor stocuri și nivelul cererii poate determina viteza cu care schimbările ajung să se reflecte la pompă. Spre exemplu, cotațiile internaționale la petrolul Brent au început a crește brusc la mijlocul lunii noiembrie, după o perioadă lungă de stabilitate. La pompă primele creșteri, în cazul RM, au avut loc la 11 decembrie. Moldova e o piață foarte sensibilă la preț, ceea ce înseamnă că orice scumpire afectează imediat cererea, într-un mod semnificativ, și invers – ieftinirea prețului la pompă generează o creștere simțitoare în volumele de vânzări.

În concluzie:

Constatăm că scumpirile repetate din 2021 au fost influențate, în primul rând, de scumpirea petrolului la bursele internaționale. În al doilea rând, de majorarea accizelor de la 1 ianuarie 2021, majorarea salariului minim cu 5.8%, care a însemnat necesitatea majorării salariilor și, implicit, a creșterii componentei de costuri operaționale și de deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA cu 4% în 2021.

Cu certitudine, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, piața produselor petroliere va funcționa conform principiilor unei economii de piață. Mai mult, sper ca ANRE va propune o metodologie privind stabilirea marjei comerciale într-un mod deschis, transparent discutată cu operatorii de pe piață și experții din industria petrloieră.

Din considerentele expuse mai sus, reacția unor actori politici și funcționari de stat, privitor la scumpirea carburanților, este ajustată la scopurile electorale, aruncând fumigene în ochii cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Mariana Durleșteanu în analiza sa.

#plafonare #preturi #Durlesteanu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat a comercializat, în perioada 1–31 august, bunuri confiscate în valoare de 363 500,68 lei. În total, au fost vândute 9 776 de bunuri, iar pentru acestea au fost recepționate 225 de cereri.

Lista publicată de instituție arată că printre bunurile comercializate s-au numărat produse electronice, electrocasnice, articole vestimentare și încălțăminte, ceasuri, unelte, echipamente pentru încălzire, dar și mijloace de transport.

Unele dintre cele mai scumpe produse din listă au fost un televizor LG OLED evo AI de 83 de inci, comercializat cu 50 640 de lei, și un televizor Samsung OLED S90D, vândut cu 19 200 de lei. Totodată, două pompe de căldură Vaillant au fost comercializate cu 27 150 de lei.

Printre bunurile care au atras mai multe cereri s-au numărat și ceasurile de mână. De exemplu, trei ceasuri Cartier au avut câte 11 cereri fiecare, iar alte modele, inclusiv „Must de Cartier 21”, „Zeno-Watch Basel” și „A. Lange & Sohne”, au primit între 9 și 10 cereri. Prețurile de comercializare au variat între 2 050 și 5 000 de lei pentru aceste loturi.

O parte importantă a listei o constituie hainele și încălțămintea pentru femei. De exemplu, un lot de 52 de rochii a fost comercializat cu 52 000 de lei, 17 perechi de încălțăminte de tip pantofi, sandale și șlapi – cu 17 000 de lei, iar șapte scurte din piele – cu 14 000 de lei. În aceeași listă apar articole cu inscripții precum „Tara Jarmon”, „Naf-Naf”, „Mexx”, „Redskins”, „What For”, „Pataugas”, „Clarks” și „Emporio Armani”.

Au fost scoase la vânzare și produse mai neobișnuite. Printre acestea se regăsește un autocamion AVIA fabricat în 1985, evaluat la 8 130 de lei. Potrivit descrierii din listă, vehiculul este învechit fizic și moral, este inapt pentru exploatare și necesită reparații care depășesc oportunitatea economică.

În listă apar inclusiv două bărci, o lampă de birou cu încărcător inductiv, scule electrice Milwaukee și Parkside, aspiratoare robot, aparate de cafea DeLonghi, telefoane Redmi, carduri de memorie, precum și componente electronice în cantități de la câteva zeci până la câteva mii de bucăți.

De asemenea, SFS a comercializat un aparat medical K-Laser Blue Derma, cu accesorii, pentru 13 439,46 lei, și un monitor Philips pentru 1 123,20 lei.

Potrivit datelor din document, valoarea medie rezultată din raportarea sumei totale la cele 9 776 de bunuri este de aproximativ 37 de lei per bun, însă această medie este puternic influențată de loturile foarte mari de componente electronice și alte produse vândute în cantități de zeci, sute sau mii de unități.

SFS precizează că bunurile confiscate sunt comercializate în condițiile stabilite de legislație, iar ofertele disponibile pot fi consultate pe pagina instituției dedicată bunurilor confiscate.