Durleșteanu: Plafonarea prețurilor la carburanți – grijă față de cetățeni sau fumigene aruncate în ochii alegătorilor?

Fosta candidată la funcția de prim-ministru și ex-ministra Finanțelor, Mariana Durleșteanu, care candidează la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, a făcut o analiză a scumpirilor la carburanți, operate în ultimele luni de către marile companii din Moldova. În urma acestora, Parlamentul a modificat legea și a întors Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică dreptul de a plafona prețurile în domeniu, scrie unimedia.info.

„Cum ajunge prețul la pompă de la 9.55 la 19.25 lei?”

Pe parcursului anului 2020-2021, când în condiții de pandemie, majoritatea țărilor treceau prin prima experiență de lockdown, cotațiile prețurilor la petrol pe bursele internaționale ne informau despre reducerea semnificativă a acestora, iar, uneori, și despre un preț negativ. Această cădere bruscă a cotațiilor a fost generată de scăderea cererii la petrol, dar și de faptul că organizația OPEC a decis scăderea producției și procesarea țițeiului în rafinării la o pondere de 70% din capacitate.

Începând cu decembrie 2020 și până în martie 2021, asistăm cu toții la o adevărată avalanșă de scumpiri. La începutul lui noiembrie 2020, cotația medie constituia circa 40-42 dolari SUA per baril. La 1 ianuarie 2021 ea trecuse de 50 dolari, la 10 februarie ea a trecut de 60 dolari, la începutul lunii martie – de 65 dolari și în prezent încă se menține la peste 60 dolari. Asta înseamnă o creștere de +50% față de noiembrie a primei componente din prețul final de la pompă, cea care constituie prețul plătit efectiv pentru petrolul importat.

Această creștere a cotațiilor a fost datorată relaxărilor începute după pandemie și reluării circulației și zborurilor. Orcum, țările membre OPEC (care reprezintă cartelul global petrolier în sine) au decis să majoreze producția de petrol ținând cont de sporirea cererii. În ultimele 5 zile consecutive am văzut o creștere a cotațiilor până la 74.68 USD/bl, datorită scăderii stocurilor de țiței în SUA, în paralel, fiind înregistrată o creștere a cererii de țiței în SUA și China, chiar dacă și cotațiile la produsele petroliere (benzină, motorină, kerosen) înca nu au crescut rigid.

Concluzionând, producția globală nu acoperă cererea post-pandemie, iar această scumpire vizibilă se atestă la toate produsele – fie este vorba de carburanți, energie electrică sau gaze naturale.

Acum, fiind clară starea de lucruri la bursele internaționale, să vedem cum se formează prețurile la carburanți în Republica Moldova.

Iată, de exemplu, componentele prețului la pompă pentru Benzina 95:

Preț la pompă – 19.25 MDL :

TVA 20% – 3.2083 MDL;

Accize – 6.496 MDL;

Total taxe și accize directe: 9.70 MDL, adică peste 50% din prețul de la pompa și care le suportă consumatorul.

Trebuie să menționez că accizele sunt o componentă fixă a prețului, stabilită prin lege, care s-a majorat cu 8.9%, începând cu 1 ianuarie 2021. Această sumă, de aproape 6.50 lei per litru ,conform legislației în vigoare, rămâne neschimbată indiferent de cum oscilează prețul la pompă – scumpire sau ieftinire. Pe de altă parte, TVA-ul e o componentă procentuală, de 20%, iar valoarea absolută crește în cazul scumpirii și se reduce în cazul ieftinirii produsului.

Pentru Diesel: preț la pompă: 16.25 MDL;

TVA 20% – 2.7083 MDL;

Accize – 2.734 MDL.

Total taxe și accize directe: 5.44 MDL, circa 33% din pret.

Este necesar să menționez că prețul la pompă include mai multe componente, cum ar fi:

Costuri de procesare și obținere carburanți (angajați, investiți obligatorii de mediu, modernizare unități producție, costuri utilități – energie electrică, gaz natural, abur tehnologic);
Costuri logistice primare (rafinărie spre depozit – autocisterne, barje, taxe, mentenanță, anvelope, viniete, avize de specialitate, salarizare șoferi);
Costuri de stocare și încărcare/descărcare la depozit (angajați, investiții, dotări depozite – mediu, siguranță, taxe, impozite);
Costuri logistice secundare (depozit spre pompă);
Costuri operaționale la stațiile PECO(salarii angajați, utilaje, costuri directe de a opera stațiile, oficiile);
Marja de profit, în limita admisibilă de catre ANRE;
Accize;
TVA;

Conform legii, marja de profit a companiei petroliere, inclusă în prețul final de la pompă, nu poate fi mai mare de 10%. Instituția statului responsabilă, ANRE cunoaște foarte bine cu ce marjă de profit au operat petroliștii.

Vreau să menționez că, piața din Moldova funcționează cu un ciclu mediu de 2 săptămâni ca efect direct față de cotațiile internaționale. În al doilea rând, fiecare companie are anumite cantități de produse stocate la depozite și stații, care ajută suplimentar la atenuarea acestor șocuri.

Nivelul acestor stocuri și nivelul cererii poate determina viteza cu care schimbările ajung să se reflecte la pompă. Spre exemplu, cotațiile internaționale la petrolul Brent au început a crește brusc la mijlocul lunii noiembrie, după o perioadă lungă de stabilitate. La pompă primele creșteri, în cazul RM, au avut loc la 11 decembrie. Moldova e o piață foarte sensibilă la preț, ceea ce înseamnă că orice scumpire afectează imediat cererea, într-un mod semnificativ, și invers – ieftinirea prețului la pompă generează o creștere simțitoare în volumele de vânzări.

În concluzie:

Constatăm că scumpirile repetate din 2021 au fost influențate, în primul rând, de scumpirea petrolului la bursele internaționale. În al doilea rând, de majorarea accizelor de la 1 ianuarie 2021, majorarea salariului minim cu 5.8%, care a însemnat necesitatea majorării salariilor și, implicit, a creșterii componentei de costuri operaționale și de deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA cu 4% în 2021.

Cu certitudine, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, piața produselor petroliere va funcționa conform principiilor unei economii de piață. Mai mult, sper ca ANRE va propune o metodologie privind stabilirea marjei comerciale într-un mod deschis, transparent discutată cu operatorii de pe piață și experții din industria petrloieră.

Din considerentele expuse mai sus, reacția unor actori politici și funcționari de stat, privitor la scumpirea carburanților, este ajustată la scopurile electorale, aruncând fumigene în ochii cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Mariana Durleșteanu în analiza sa.

#plafonare #preturi #Durlesteanu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.