Lângă o mină de aur abandonată din Africa de Sud au fost găsite cadavrele a 20 de mineri ilegali

18 Iun. 2021, 19:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iun. 2021, 19:09 // Actual //  MD Bani

Poliția din Africa de Sud a descoperit cadavrele a 20 de mineri ilegali lângă o mină de aur abandonată, la sud-vest de Johannesburg. Autoritățile au declarat că investighează cauza deceselor, adăugând că trupurile bărbaților „au fost găsite înfășurate în pungi albe de plastic” și au „arsuri severe la nivelul corpului”, scrie Aleph News.

„Toți cei decedați sunt suspectați că sunt mineri ilegali cunoscuți în mod obișnuit ca «zama zamas» care operează în puțuri învechite din Orkney și Stilfontein”, la mai puțin de 200 km sud-vest de Johannesburg, a declarat poliția.

Primele cinci cadavre au fost descoperite luni și încă 15 au fost găsite marți, a declarat miercuri pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliției.

Primii cinci au fost găsiți în afara unei mine dezafectate, a informat presa locală. Alte 15 „cadavre descompuse au fost găsite de-a lungul Ariston Road lângă linia de cale ferată“.

Poliția sud-africană a deschis o anchetă cu privire la cele 20 de decese.

Practica mineritului ilegal este extrem de periculoasă, bărbații care fac asta riscând să fie răniți și chiar să moară din cauza exploziilor, prin inhalarea fumului toxic, prăbușirea minelor și diverse violențe în bandă.

Exploatarea ilegală nu se limitează la minele abandonate. În 2009, cel puțin 82 de bărbați – despre care se crede că erau mineri ilegali – au murit după un incendiu subteran la o mină activă deținută de Harmony Gold.

Potrivit datelor, între 2012 și 2015, au murit aproximativ 300 de mineri ilegali.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.