Economia la mâncare: Ce și cât consumă moldovenii

Consumul de produse alimentare pe locuitor în Republica Moldova a înregistrat creșteri în anul 2023 comparativ cu 2022. Moldovenii au consumat mai multe fructe, pomușoare și nuci – de la 122,1 kg la 130,1 kg (+7%), carne – de la 60,8 kg la 65,2 kg (+7%) și lapte – de la 168,4 kg la 173,8 kg (+3%). Totuși, s-a înregistrat o scădere a consumului de legume – de la 118,7 kg la 114,7 kg (-3%) și cartofi – de la 75,4 kg la 72,5 kg (-4%), potrivit Biroului Național de Statistică,

În ceea ce privește producția agricolă, resursele totale de cereale în 2023 au ajuns la 3.487,9 mii tone, cu 4% mai mult față de anul precedent, iar exporturile de cereale au crescut cu 20%. În schimb, la cartofi, resursele totale au scăzut cu 9%, iar exporturile s-au redus cu 36%. La legume, resursele totale au scăzut cu 5%, în ciuda creșterii producției cu 11%.

În sectorul fructelor, pomușoarelor și nucilor, producția a înregistrat o creștere semnificativă de 17%, în timp ce exporturile au scăzut cu 9%. La carne, resursele totale au crescut cu 7%, iar producția a urcat cu aceeași proporție. Importurile de carne au scăzut cu 16%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%. La lapte, resursele totale au rămas relativ stabile, cu o ușoară creștere de 0,2%, însă producția a scăzut cu 3%.

Nivelul de autoaprovizionare în 2023 indică faptul că Republica Moldova și-a acoperit necesitățile interne la fructe, pomușoare și nuci de 2,3 ori și la cereale de 2 ori. Cu toate acestea, autoaprovizionarea a fost sub nivelul necesar pentru legume (94%), carne (79%), cartofi (76%) și lapte (60%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #consum #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală, pe 27 iunie 2025, modificările la Legea Turismului, marcând un moment considerat de referință pentru dezvoltarea industriei turistice autohtone. Potrivit președintelui Asociației Patronale a Industriei Turismului (APIT), Sergiu Manea, schimbările vin ca rezultat al unui efort comun între APIT, instituțiile de stat și partenerii de dialog, potrivit lui Sergiu Manea Președinte, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova.

În opinia lui Manea, una dintre cele mai importante prevederi este recunoașterea juridică a Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), care vor deveni parteneri oficiali ai administrațiilor locale în dezvoltarea și promovarea turismului. Totodată, au fost introduse tichetele de vacanță pentru angajați, valabile doar în structuri turistice din Republica Moldova, ceea ce va stimula direct consumul intern și economia locală.

„Legea mai prevede consolidarea cadrului de funcționare al Oficiului Național al Turismului (ONT), introducerea unui registru digital al operatorilor turistici, obligativitatea certificării pentru directorii de agenții de turism și susținerea digitalizării serviciilor din sector. De asemenea, terminologia legală a fost actualizată, înlocuindu-se termenul de „turoperator” cu „agenție tur-operatoare”, pentru o mai bună aliniere la standardele internaționale”, mai spune Sergiu Manea.

Printre propunerile importante ale APIT care nu au fost deocamdată incluse în lege se numără subordonarea directă a ONT către Guvern și crearea unui Fond Național pentru Turism, destinat promovării, dezvoltării produselor turistice și cofinanțării activității OMD-urilor.

„Este momentul să consolidăm ceea ce s-a obținut, dar și să continuăm eforturile pentru introducerea măsurilor rămase. Vom monitoriza implementarea noilor prevederi și vom propune măsuri concrete pentru a transforma această lege într-un adevărat motor de dezvoltare pentru turismul autohton”, a declarat Sergiu Manea, președintele APIT.