Economia lui Putin primește o altă lovitură: Asia începe să-i închidă ușa Rusiei

În lunile care au urmat invaziei Ucrainei de către Moscova din 24 februarie 2022, a părut că Rusia a reușit să înlocuiască cu succes pierderea pieței din Europa la gaze naturale, petrol și alți combustibili fosili.

Acest lucru a fost făcut prin redirecționarea exporturilor Kremlinului spre Asia, dar iată că acum exporturile sale de cărbune au scăzut spre această nouă destinație, la minimum ultimelor 4 luni.

Analiștii de la Kpler au anunțat că exporturile maritime ale Rusiei la toate tipurile de cărbune către Asia au coborât la cel mai scăzut nivel în august față de cele 4 luni anterioare, potrivit Reuters.

Astfel, exporturile de cărbune ale Rusiei spre Asia au ajuns la 10,15 milioane de tone (maritime) în luna august 2022, în scădere de la 12,16 milioane de tone în iulie și 12,42 de milioane de tone în iunie.

Potrivit Kpler, exporturile de cărbune ale Rusiei către China au fost de 5,01 milioane de tone în august, în coborâre de la 5,87 de milioane de tone în iulie. Exporturile Moscovei către India au fost de 1,8 milioane de tone în august, în creștere de la 1,51 milioane de tone în iulie și 1,69 de milioane de tone în iunie.

India a reprezentat cel mai mare succes al Rusiei din Asia, având în vedere că înainte de invazia din Ucraina, importurile Indiei variau de la 300.000 de tone până la 700.000 de tone lunar, ceea ce înseamnă că volumele de cărbune s-au dublat de la începerea războiului.

În schimb, Japonia a fost un cumpărător de top al cărbunelui din Rusia în Asia, înainte de invazia din Ucraina, dar acum exporturile Moscovei către Tokyo au scăzut, la 408.049 de tone în august față de 780.053 în iulie.

Coreea de Sud, al patrulea importator din Asia al Rusiei, a cumpărat, de asemenea, mai puțin de la Moscova, exporturile rusești de cărbune ajungând în august de 1,05 milioane de tone, scăzând de la 2,34 de milioane de tone în iulie și 2,85 de milioane de tone în iunie.

Exporturile mai slabe ale Rusiei către Asia vin în ciuda prețurilor mai mici. Indonezia, cel mai mare exportator mondial de cărbune, exportă de obicei cărbune cu valoare energetică mai scăzută, iar piețele sale principale sunt China și India.

În ciuda reducerilor ample din august, Rusia se luptă să aducă mai mult cărbune în Asia, dar volumele ridicate din China și India nu sunt suficiente pentru a compensa livrările mai scăzute către Japonia, Coreea de Sud și alti cumpărători precum Taiwan.

#Asia #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.