Toamna se numără diversiunile. În Moldova

13 Sept. 2022, 05:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Sept. 2022, 05:05 // Actual //  Lupu Eduard

Dacă nu prin atac armat, devenit improbabil după eșecurile din Ucraina, rușii vor încerca să provoace destabilizări majore în Republica Moldova pentru a obține alegeri anticipate și a debarca actuala putere proeuropeană, scrie Vitalie Ciobanu într-un editorial pentru DW.

Mai multe voci prezic mișcări de protest în această toamnă la Chișinău și în alte localități.

Inițiatorii prezumați ai acestor diversiuni sunt Șor, Plahotniuc și Platon – oligarhii fugari, cercetați penal în absență. Scumpirile și apropierea iernii le vor oferi prilejul să exploateze fricile populației, să le canalizeze împotriva guvernării.

Din 1 octombrie rușii ar putea opri gazele pentru Republica Moldova, întrucât, spune ministrul Andrei Spânu, cel care a negociat toamna trecută noul contract cu Gazprom, ar intra în vigoare o nouă formulă de calcul al prețului la gaze, mai avantajoasă pentru moldoveni. În realitate, o decizie de sistare a gazului s-ar combina cu protestele planificate de opoziția pro-rusă de la Chișinău, i-ar sufla în vele, cum se spune.

Opoziția reproșează actualei puteri că nu se duce la Moscova să cerșească un preț mai mic la gaze. Asta i-au cerut, obraznic, și liderii găgăuzi președintei Maia Sandu, săptămâna trecută, la Comrat, ceea ce guvernarea nu-și poate permite. Ar însemna să spargă frontul solidarității cu Ucraina, să compromită relațiile cu Occidentul, acum după ce Moldova a devenit stat-candidat la aderare. Ar fi curată sinucidere politică.

Emisari pro-ruși de la Chișinău, în discuții la Moscova

Presa de la Chișinău a scris sâmbătă, 10 septembrie, că la Moscova s-au deplasat (nu se știe pe ce cale) trei deputați din parlamentul de la Chișinău: Reghina Apostolova și Petru Jardan de la partidul „Șor” (cercetați și ei penal într-o vreme, dar cercetați degeaba, ca și șeful lor de partid), însoțiți de Constantin Starîș de la comuniști și socialiști.

Citez mai departe dintr-un comunicat plasat pe un site apropiat opoziției: „Deputații moldoveni au analizat, împreună cu președintele Comitetului pentru Relații Internaționale al Dumei de Stat al Federației Ruse, Leonid Sluțki, posibilitatea dezvoltării relațiilor comercial-economice cu raionul Orhei. Printre subiectele centrale au fost reluarea exporturilor producătorilor agricoli din Orhei în Rusia și aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, în contextul crizei energetice care afectează Republica Moldova.”

Trădare, dar să știm și noi, nu-i așa?… De ce Orhei? Pentru că acesta e fieful „pribeagului” Ilan Șor, oraș condus în continuare de un primar de la acest partid. Nu e clar cum ar putea obține gaz mai ieftin regiuni separate ale Republicii Moldova, decât dacă ar trage rușii conducte aeriene peste Ucraina spre Comrat și Orhei sau dacă ar săpa tuneluri de zeci de mii de kilometri. Miza vizitei celor trei la Moscova este una propagandistică, de pregătire a viitoarelor proteste „de masă”.

Zboruri civile Chișinău-Moscova?

Subiectul gazelor nu e singurul speculat de pro-ruși. Acum două zile, compania Air Moldova, deținută de doi cetățeni israelieni, în spatele cărora se află tot Ilan Șor, anunța că de la 1 octombrie va relua zborurile spre și din Federația Rusă. Ce coincidență! Adică un pod aerian pentru agentura Moscovei, și asta în timp ce Uniunea Europeană și-a închis demult spațiul aerian pentru ruși.

„Este o minciună, o știre deliberată, lansată de cei care vor să destabilizeze Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului. În consecință, Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova a interzis operatorilor aerieni naționali să efectueze zboruri spre Rusia, dar putem fi siguri că provocările nu se vor opri aici. Observatorii scenei politice basarabene atrag atenția și asupra activității subversive a Casei Ruse de la Chișinău, care continuă să promoveze teza că moldovenii ar fi unul din „popoarele Rusiei”, văzuți în Uniunea Sovietică drept niște „ruși italieni” (sic!).

Guvernanții de la Chișinău dau senzația că se mișcă prea lent, că întreprind acțiuni împotriva unor infractori periculoși abia după ce presa îi trage de mânecă. Justiția, procuratura, instituțiile abilitate cu siguranța națională, în pofida unor schimbări la vârf din ultimul timp, lucrează amatoristic, par complet defazate, închistate într-o inerție păgubitoare, așteaptă indicații „de sus” pentru identificarea inamicilor interni și externi. Ar trebui să le spună cineva în față: „Domnilor, ori livrați rezultate pe potriva fișei postului pentru care sunteți plătiți, ori eliberați fotoliile!”

Schimbări și remanieri guvernamentale

Întrebarea este de unde să găsești alții mai buni? După ce și președinta Maia Sandu a vorbit despre nevoia unor schimbări în guvern, constrânsă de criticile presei și de derapajele unor miniștri, iată că și premierul Natalia Gavrilița a recunoscut că vor trebui făcute remanieri în Executiv, dar și demiteri la nivelele inferioare ale aparatului de stat, „nu pentru că oamenii respectivi n-ar fi fost buni, a precizat ea, ci pentru că avem nevoie de o impulsionare pe anumite sectoare” – încercând astfel să apere intangibilitatea cabinetului său. Lăsați perifrazele, îți vine să spui, mai multă determinare, doamnă prim-ministru!

Dacă în primele luni ale invaziei rusești prudența guvernării moldovene era de înțeles – debarcarea rușilor la Odessa părea încă posibilă (ea încă nu poate fi exclusă cu totul), azi, „umblatul pe vârfuri” nu se justifică sub nicio formă. Moscova nu are nicio simpatie pentru actuala guvernare de la Chișinău și în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Republicii Moldova își va activa, în pragul iernii, toate resursele.

Realitatea Live

27 Sept. 2022, 04:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Sept. 2022, 04:46 // Actual //  Lupu Eduard

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău