Economia Moldovei, cocoșată de criză în anul 2023. Creștere de 5,3% la anul

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ajustat prognoza privind Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul curent, anticipând acum o creștere economică zero în locul declinului de 1,3% prevăzut anterior. Anunțul a fost făcut în cadrul noii analize economice regionale (Regional Economic Prospects) publicate în septembrie.

În același timp, BERD a menținut prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2024, preconizând că PIB-ul țării va înregistra o creștere semnificativă de 3,5%. Aceste ajustări vin în urma unei evaluări a situației economice din prima jumătate a anului 2023, marcând o îmbunătățire a perspectivelor de redresare.

Analiza BERD subliniază faptul că economia moldovenească a întâmpinat dificultăți în prima jumătate a anului 2023, după o scădere abruptă a activității economice în 2022. În ciuda unei scăderi de 2,4% a PIB-ului în primul trimestru din 2023, în special din cauza declinului continuu al consumului privat, există semne de îmbunătățire.

De asemenea, BERD remarcă o scădere a inflației anuale la 9,7% în august 2023, influențată de stabilizarea prețurilor globale la energie. Acest lucru a permis Băncii Naționale a Moldovei să reducă ratele dobânzilor, contribuind la creșterea reală a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Experții BERD afirmă că finanțarea externă semnificativă în 2023 a susținut moneda națională, a crescut rezervele valutare și a redus presiunea asupra bugetului de stat. Reformele de politică în contextul aderării la UE și continuarea finanțării externe puternice sunt văzute ca factori cheie care ar putea susține redresarea economică în a doua jumătate a anului 2023.

În 2022, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere reală de 5,9%, ajungând la 272,6 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2023, PIB-ul a fost de 133,91 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.