Economia Moldovei, cocoșată de criză în anul 2023. Creștere de 5,3% la anul

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ajustat prognoza privind Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul curent, anticipând acum o creștere economică zero în locul declinului de 1,3% prevăzut anterior. Anunțul a fost făcut în cadrul noii analize economice regionale (Regional Economic Prospects) publicate în septembrie.

În același timp, BERD a menținut prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2024, preconizând că PIB-ul țării va înregistra o creștere semnificativă de 3,5%. Aceste ajustări vin în urma unei evaluări a situației economice din prima jumătate a anului 2023, marcând o îmbunătățire a perspectivelor de redresare.

Analiza BERD subliniază faptul că economia moldovenească a întâmpinat dificultăți în prima jumătate a anului 2023, după o scădere abruptă a activității economice în 2022. În ciuda unei scăderi de 2,4% a PIB-ului în primul trimestru din 2023, în special din cauza declinului continuu al consumului privat, există semne de îmbunătățire.

De asemenea, BERD remarcă o scădere a inflației anuale la 9,7% în august 2023, influențată de stabilizarea prețurilor globale la energie. Acest lucru a permis Băncii Naționale a Moldovei să reducă ratele dobânzilor, contribuind la creșterea reală a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Experții BERD afirmă că finanțarea externă semnificativă în 2023 a susținut moneda națională, a crescut rezervele valutare și a redus presiunea asupra bugetului de stat. Reformele de politică în contextul aderării la UE și continuarea finanțării externe puternice sunt văzute ca factori cheie care ar putea susține redresarea economică în a doua jumătate a anului 2023.

În 2022, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere reală de 5,9%, ajungând la 272,6 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2023, PIB-ul a fost de 133,91 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.