Economia Moldovei, cocoșată de criză în anul 2023. Creștere de 5,3% la anul

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ajustat prognoza privind Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul curent, anticipând acum o creștere economică zero în locul declinului de 1,3% prevăzut anterior. Anunțul a fost făcut în cadrul noii analize economice regionale (Regional Economic Prospects) publicate în septembrie.

În același timp, BERD a menținut prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2024, preconizând că PIB-ul țării va înregistra o creștere semnificativă de 3,5%. Aceste ajustări vin în urma unei evaluări a situației economice din prima jumătate a anului 2023, marcând o îmbunătățire a perspectivelor de redresare.

Analiza BERD subliniază faptul că economia moldovenească a întâmpinat dificultăți în prima jumătate a anului 2023, după o scădere abruptă a activității economice în 2022. În ciuda unei scăderi de 2,4% a PIB-ului în primul trimestru din 2023, în special din cauza declinului continuu al consumului privat, există semne de îmbunătățire.

De asemenea, BERD remarcă o scădere a inflației anuale la 9,7% în august 2023, influențată de stabilizarea prețurilor globale la energie. Acest lucru a permis Băncii Naționale a Moldovei să reducă ratele dobânzilor, contribuind la creșterea reală a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Experții BERD afirmă că finanțarea externă semnificativă în 2023 a susținut moneda națională, a crescut rezervele valutare și a redus presiunea asupra bugetului de stat. Reformele de politică în contextul aderării la UE și continuarea finanțării externe puternice sunt văzute ca factori cheie care ar putea susține redresarea economică în a doua jumătate a anului 2023.

În 2022, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere reală de 5,9%, ajungând la 272,6 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2023, PIB-ul a fost de 133,91 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #BERD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.