Economia SUA dă înapoi. Tarifele lui Trump au frânat creșterea și au umflat importurile

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a înregistrat o scădere de 0,3% în primul trimestru al anului 2025, marcând un recul neașteptat într-un context economic tensionat, generat în principal de politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump. Datele preliminare au fost publicate miercuri de Biroul de Analiză Economică din cadrul Departamentului Comerțului, scrie Reuters.

Scăderea vine în contrast cu estimările analiștilor, care anticipau o creștere economică de 0,3% în perioada ianuarie–martie. Estimările optimiste au fost însă formulate înainte ca marți să fie anunțată o explozie a deficitului comercial de bunuri, care a atins un nivel record, pe fondul unui val de importuri determinate de teama companiilor de majorări tarifare.

Această contracție survine după un avans de 2,4% în trimestrul patru din 2024, ceea ce accentuează instabilitatea generată de politicile comerciale neconvenționale ale Casei Albe. Deși cheltuielile de consum au continuat să crească moderat, incertitudinea economică provocată de tarifele haotice pare să fi început să erodeze încrederea populației și a mediului de afaceri.

Încrederea consumatorilor se apropie de minimele ultimilor cinci ani, iar companiile aeriene și-au retras prognozele financiare pentru 2025, invocând incertitudini legate de cheltuielile pentru călătorii neesențiale. Economia americană este afectată inclusiv de tariful de 145% impus importurilor din China, care rămâne în vigoare și continuă să alimenteze tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing.

Anumiți economiști avertizează că scăderea PIB ar putea fi exagerată din cauza includerii unui volum neobișnuit de mare de aur nemonetar în importuri. Alții, însă, susțin că datele reflectă fidel starea de incertitudine profundă care planează asupra economiei americane, în special în mediul industrial.

Inflația a crescut în primul trimestru și este de așteptat să continue în aceeași direcție, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă reluare a scăderii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală în cursul acestui an.

Într-o încercare de a atenua impactul tarifelor asupra industriei auto, președintele Trump a emis marți un ordin executiv care combină credite fiscale cu scutiri parțiale de taxe pentru anumite componente și materiale. Cu toate acestea, majoritatea barierelor vamale rămân în vigoare, reflectând viziunea liderului american potrivit căreia tarifele sunt o sursă alternativă de venit pentru acoperirea reducerilor de taxe promise și pentru revigorarea industriei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.