Economia SUA dă înapoi. Tarifele lui Trump au frânat creșterea și au umflat importurile

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a înregistrat o scădere de 0,3% în primul trimestru al anului 2025, marcând un recul neașteptat într-un context economic tensionat, generat în principal de politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump. Datele preliminare au fost publicate miercuri de Biroul de Analiză Economică din cadrul Departamentului Comerțului, scrie Reuters.

Scăderea vine în contrast cu estimările analiștilor, care anticipau o creștere economică de 0,3% în perioada ianuarie–martie. Estimările optimiste au fost însă formulate înainte ca marți să fie anunțată o explozie a deficitului comercial de bunuri, care a atins un nivel record, pe fondul unui val de importuri determinate de teama companiilor de majorări tarifare.

Această contracție survine după un avans de 2,4% în trimestrul patru din 2024, ceea ce accentuează instabilitatea generată de politicile comerciale neconvenționale ale Casei Albe. Deși cheltuielile de consum au continuat să crească moderat, incertitudinea economică provocată de tarifele haotice pare să fi început să erodeze încrederea populației și a mediului de afaceri.

Încrederea consumatorilor se apropie de minimele ultimilor cinci ani, iar companiile aeriene și-au retras prognozele financiare pentru 2025, invocând incertitudini legate de cheltuielile pentru călătorii neesențiale. Economia americană este afectată inclusiv de tariful de 145% impus importurilor din China, care rămâne în vigoare și continuă să alimenteze tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing.

Anumiți economiști avertizează că scăderea PIB ar putea fi exagerată din cauza includerii unui volum neobișnuit de mare de aur nemonetar în importuri. Alții, însă, susțin că datele reflectă fidel starea de incertitudine profundă care planează asupra economiei americane, în special în mediul industrial.

Inflația a crescut în primul trimestru și este de așteptat să continue în aceeași direcție, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă reluare a scăderii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală în cursul acestui an.

Într-o încercare de a atenua impactul tarifelor asupra industriei auto, președintele Trump a emis marți un ordin executiv care combină credite fiscale cu scutiri parțiale de taxe pentru anumite componente și materiale. Cu toate acestea, majoritatea barierelor vamale rămân în vigoare, reflectând viziunea liderului american potrivit căreia tarifele sunt o sursă alternativă de venit pentru acoperirea reducerilor de taxe promise și pentru revigorarea industriei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.