Economia SUA dă înapoi. Tarifele lui Trump au frânat creșterea și au umflat importurile

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a înregistrat o scădere de 0,3% în primul trimestru al anului 2025, marcând un recul neașteptat într-un context economic tensionat, generat în principal de politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump. Datele preliminare au fost publicate miercuri de Biroul de Analiză Economică din cadrul Departamentului Comerțului, scrie Reuters.

Scăderea vine în contrast cu estimările analiștilor, care anticipau o creștere economică de 0,3% în perioada ianuarie–martie. Estimările optimiste au fost însă formulate înainte ca marți să fie anunțată o explozie a deficitului comercial de bunuri, care a atins un nivel record, pe fondul unui val de importuri determinate de teama companiilor de majorări tarifare.

Această contracție survine după un avans de 2,4% în trimestrul patru din 2024, ceea ce accentuează instabilitatea generată de politicile comerciale neconvenționale ale Casei Albe. Deși cheltuielile de consum au continuat să crească moderat, incertitudinea economică provocată de tarifele haotice pare să fi început să erodeze încrederea populației și a mediului de afaceri.

Încrederea consumatorilor se apropie de minimele ultimilor cinci ani, iar companiile aeriene și-au retras prognozele financiare pentru 2025, invocând incertitudini legate de cheltuielile pentru călătorii neesențiale. Economia americană este afectată inclusiv de tariful de 145% impus importurilor din China, care rămâne în vigoare și continuă să alimenteze tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing.

Anumiți economiști avertizează că scăderea PIB ar putea fi exagerată din cauza includerii unui volum neobișnuit de mare de aur nemonetar în importuri. Alții, însă, susțin că datele reflectă fidel starea de incertitudine profundă care planează asupra economiei americane, în special în mediul industrial.

Inflația a crescut în primul trimestru și este de așteptat să continue în aceeași direcție, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă reluare a scăderii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală în cursul acestui an.

Într-o încercare de a atenua impactul tarifelor asupra industriei auto, președintele Trump a emis marți un ordin executiv care combină credite fiscale cu scutiri parțiale de taxe pentru anumite componente și materiale. Cu toate acestea, majoritatea barierelor vamale rămân în vigoare, reflectând viziunea liderului american potrivit căreia tarifele sunt o sursă alternativă de venit pentru acoperirea reducerilor de taxe promise și pentru revigorarea industriei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.