Economia SUA dă înapoi. Tarifele lui Trump au frânat creșterea și au umflat importurile

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a înregistrat o scădere de 0,3% în primul trimestru al anului 2025, marcând un recul neașteptat într-un context economic tensionat, generat în principal de politicile comerciale agresive ale președintelui Donald Trump. Datele preliminare au fost publicate miercuri de Biroul de Analiză Economică din cadrul Departamentului Comerțului, scrie Reuters.

Scăderea vine în contrast cu estimările analiștilor, care anticipau o creștere economică de 0,3% în perioada ianuarie–martie. Estimările optimiste au fost însă formulate înainte ca marți să fie anunțată o explozie a deficitului comercial de bunuri, care a atins un nivel record, pe fondul unui val de importuri determinate de teama companiilor de majorări tarifare.

Această contracție survine după un avans de 2,4% în trimestrul patru din 2024, ceea ce accentuează instabilitatea generată de politicile comerciale neconvenționale ale Casei Albe. Deși cheltuielile de consum au continuat să crească moderat, incertitudinea economică provocată de tarifele haotice pare să fi început să erodeze încrederea populației și a mediului de afaceri.

Încrederea consumatorilor se apropie de minimele ultimilor cinci ani, iar companiile aeriene și-au retras prognozele financiare pentru 2025, invocând incertitudini legate de cheltuielile pentru călătorii neesențiale. Economia americană este afectată inclusiv de tariful de 145% impus importurilor din China, care rămâne în vigoare și continuă să alimenteze tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing.

Anumiți economiști avertizează că scăderea PIB ar putea fi exagerată din cauza includerii unui volum neobișnuit de mare de aur nemonetar în importuri. Alții, însă, susțin că datele reflectă fidel starea de incertitudine profundă care planează asupra economiei americane, în special în mediul industrial.

Inflația a crescut în primul trimestru și este de așteptat să continue în aceeași direcție, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă reluare a scăderii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală în cursul acestui an.

Într-o încercare de a atenua impactul tarifelor asupra industriei auto, președintele Trump a emis marți un ordin executiv care combină credite fiscale cu scutiri parțiale de taxe pentru anumite componente și materiale. Cu toate acestea, majoritatea barierelor vamale rămân în vigoare, reflectând viziunea liderului american potrivit căreia tarifele sunt o sursă alternativă de venit pentru acoperirea reducerilor de taxe promise și pentru revigorarea industriei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #tarife #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.