Educația în fața unui șoc demografic! Până în 2040, școlile din Moldova ar putea pierde 30% dintre elevi

Sistemul educațional din Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar până în 2040 numărul elevilor din școli ar putea scădea cu aproximativ 30%. Declarația a fost făcută de ministrul Educației, Dan Perciun, de la tribuna Parlamentului.

Potrivit oficialului, proiecțiile intermediare arată o diminuare de circa 13% a numărului de copii până în 2030 și de aproximativ 19% până în 2035. „Vorbim despre un număr de copii care încă nu au apărut. Sau nu au apărut când ar fi fost cazul. Sau când i-am fi dorit”, a subliniat ministrul.

Dan Perciun a precizat că scenariul prezentat este unul mediu – nici cel mai optimist, nici cel mai pesimist – dintre cele trei analizate de autorități. În acest context, el a menționat că Guvernul mizează pe creșterea nivelului de trai, revenirea diasporei și stimularea natalității, inclusiv prin investiții în mediul rural și prin apropierea de Uniunea Europeană.

„Revenirea diasporei este o sursă extraordinară”, a spus ministrul, adăugând însă că trebuie analizat realist unde se vor întoarce cei plecați peste hotare. Potrivit lui, experiența altor state arată că majoritatea reveniților aleg mediul urban, ceea ce ar putea accentua dezechilibrele dintre orașe și sate.

#educatie #elevi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.