Eliberări din funcție și numiri în ședința de astăzi a Guvernului. Noul secretar de stat al Ministerului Economiei

În ședința de astăzi, 12 iulie 2021, Guvernul a votat noi numiri și eliberări din funcție a conducătorilor unor instituții de stat. Printre cei eliberați din funcții se numără și Octavian Rău, care, începând cu data de 26 august 2021 nu va mai fi în funcția de director al ANRCETI. Acesta a scris cerere de demisie.

În cadrul ședinței, Lina Gudima, șefa secției Farmacovigilență și studii Clinice din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a fost numită în funcția de director interimar al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

La rândul său, Octavian Rău va fi eliberat din funcția de director al ANRCETI, începând cu 26 august, în baza cererii de demisie. Vasile Cușca a fost eliberat din funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății.

Sergiu Paiu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, va fi eliberat din funcție la data de 16 august.

Eliberat din funție a fost și Igor Curov, secretar de stat din cadrul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Valentina Țapeș va fi eliberată din funcţia de secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din data de 16 august 2021, în baza cererii de demisie.

La fel, a fost aprobată încetarea raporturilor de serviciu ale lui Rostislav Rotari în funcţia de secretar general al Ministerului Apărării din data de 20 august 2021, în baza cererii de demisie.

Tot astăzi, membrii Cabinetului de miniștri au votat alegerea lui Vadim Gumene în funcția de secretar de stat al Ministerului Economiei. Alexandru Oprea a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Adriana Cazacu-Țigaie va deține funcția de secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

Printre alte eliberări din funcții se numără și: Iurie Prisacari, eliberat din funcţia de şef al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Viorica Costin-Morozan – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Veaceslav Anghel – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Piotr Manol – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Olesea Brânza – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Ion Chicu – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Denis Carnovschi – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

#eliberari #numiri #demiteri #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.