Eliberări din funcție și numiri în ședința de astăzi a Guvernului. Noul secretar de stat al Ministerului Economiei

În ședința de astăzi, 12 iulie 2021, Guvernul a votat noi numiri și eliberări din funcție a conducătorilor unor instituții de stat. Printre cei eliberați din funcții se numără și Octavian Rău, care, începând cu data de 26 august 2021 nu va mai fi în funcția de director al ANRCETI. Acesta a scris cerere de demisie.

În cadrul ședinței, Lina Gudima, șefa secției Farmacovigilență și studii Clinice din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a fost numită în funcția de director interimar al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

La rândul său, Octavian Rău va fi eliberat din funcția de director al ANRCETI, începând cu 26 august, în baza cererii de demisie. Vasile Cușca a fost eliberat din funcția de secretar de stat al Ministerului Sănătății.

Sergiu Paiu, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, va fi eliberat din funcție la data de 16 august.

Eliberat din funție a fost și Igor Curov, secretar de stat din cadrul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Valentina Țapeș va fi eliberată din funcţia de secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din data de 16 august 2021, în baza cererii de demisie.

La fel, a fost aprobată încetarea raporturilor de serviciu ale lui Rostislav Rotari în funcţia de secretar general al Ministerului Apărării din data de 20 august 2021, în baza cererii de demisie.

Tot astăzi, membrii Cabinetului de miniștri au votat alegerea lui Vadim Gumene în funcția de secretar de stat al Ministerului Economiei. Alexandru Oprea a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Adriana Cazacu-Țigaie va deține funcția de secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.

Printre alte eliberări din funcții se numără și: Iurie Prisacari, eliberat din funcţia de şef al Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Viorica Costin-Morozan – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Veaceslav Anghel – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Piotr Manol – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Olesea Brânza – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Ion Chicu – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; Denis Carnovschi – din funcţia de şef al Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

#eliberari #numiri #demiteri #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.