Rezervația biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în Rețeaua UNESCO va activa în baza unui Regulament aprobat de Guvern

În cadrul ședinței de astăzi, 12 august 2021, Guvernul a aprobat Regulamentul de funcționare a Rezervației biosferei „Prutul de Jos”. Noul document va contribui la protecția speciilor de floră și faună și habitatelor acestora, efectuarea de cercetări în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și folosirea lor durabilă în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale.

Regulamentul aprobat de Guvern stabilește obiectivele, scopurile, competențele, bazele activității științifice și economico-financiare ale Rezervației.

În cadrul ședinței de Guvern, ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, a menționat că, recent, Uniunea Europeană a propus Republicii Moldova un proiect, în cadrul Programului EU4 Environment, privind susținerea activităților pentru dezvoltarea durabilă și protecția ecosistemelor naturale din cadrul Rezervației biosferei „Prutul de Jos”.

Pentru asigurarea funcționării Rezervației sunt necesare cheltuieli administrative în mărime de 7,1 milioane lei, iar în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 sunt planificate 4,2 milioane lei. Ministerul Finanțelor a dat aviz pozitiv la o eventuală rectificare a Legii bugetului de stat pentru 2021, privind alocarea mijloacelor financiare suplimentare.

Rezervația biosferei „Prutul de Jos” este amplasată în lunca râului Prut, cuprinde o suprafață totală de peste 14,7 mii de hectare din 9 localități din raionul Cahul, inclusiv terenurile Ocolului Silvic Slobozia. Rezervația a fost inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei, recunoscută prin programul „Omul și Biosfera” (MaB), fiind aprobată prin decizia Conferinței Părților UNESCO din 25 iulie 2018.

#prutul de jos #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.