Elita rusă caută un înlocuitor pentru Vladimir Putin. Oficial de rang înalt de la Kiev: ”Cercul se restrânge”

Kremlinul caută un înlocuitor pentru președintele rus Vladimir Putin pe fondul nemulțumirii tot mai mari față de războiul din Ucraina, potrivit unui oficial din serviciile de informații ucrainean, potrivit newsweek.com.

Putin și-a lansat „operațiunea militară specială” asupra Ucrainei pe 24 februarie 2022, urmărind o victorie rapidă împotriva fostei republici sovietice, care la acea vreme era percepută ca având o armată mult mai slabă. Cu toate acestea, apărarea Kievului, mai puternică decât se aștepta, susținută de ajutorul militar occidental, a făcut imposibilă victoria militară rusească.

După mai bine de un an de luptă, invazia Rusiei continuă să stagneze, Ucraina eliberând mii de kilometri pătrați din teritoriul ocupat. Luptele rămân concentrate în partea cea mai de est a țării, unde încercarea Moscovei de a prelua controlul asupra Bahmut a încetinit în ultimele zile.
Elira rusă a stat, în general, în spatele lui Putin pe tot parcursul războiului, deși au existat semne că unele persoane s-au săturat de asta pe fondul pierderilor tot mai mari. Războiul a determinat Occidentul să emită sancțiuni care slăbesc economia Moscovei și a dus la moartea a peste 160.000 de soldați ruși, potrivit Ucrainei.

Pe fondul nemulțumirii tot mai mari, Ucraina crede acum că elitele ruse caută un succesor lui Putin.
Andri Iusov, purtătorul de cuvânt al direcției de informații militare a Ucrainei, a declarat că „cercul din jurul lui Putin se restrânge”. Putin devine „din ce în ce mai toxic”, chiar și în interiorul granițelor ruse, potrivit lui Iusov.

„În cadrul Kremlinului, există tot mai multă nemulțumire față de ceea ce se întâmplă”, a spus Iusov. „Există o înțelegere din ce în ce mai sumbră a perspectivelor, în special a catastrofei geopolitice a regimului Putin. Astfel, căutarea succesorului lui Putin este deja în derulare”.

El a adăugat că Putin nu este implicat în alegerea eventualului său succesor. Remarcile lui Iusov au fost postate pentru prima dată pe Twitter. Iusov nu a numit niciun potențial candidat pentru a-i succeda lui Putin.

Rusia nu a comentat public observațiile lui Iusov și rămâne neclar dacă înlocuirea lui Putin ar rezolva sau nu problemele din cadrul armatei ruse. Unii l-au criticar pe Putin pentru că a clasificat invazia drept „operație militară specială” mai degrabă decât „război”, limitând astfel capacitatea armatei de a lansa o mobilizare completă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inlocuitor #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.