Elon Musk vrea să cumpere Twitter cu 41,39 miliarde de dolari: trebuie să fie transformată într-o companie privată

14 Apr. 2022, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2022, 14:24 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Directorul general de la Tesla Inc, Elon Musk, vrea să dea lovitura și să cumpere Twitter. Miliardarul a făcut joi o ofertă de preluare a tuturor acţiunilor la platforma de socializare Twitter, cu un preţ de 41,39 miliarde de dolari, informează Reuters.

Conform unei analize, preţul de 54,20 de dolari oferit de Elon Musk pentru fiecare acţiune Twitter reprezintă o primă de 38%, comparativ cu cotaţia înregistrată la data de 1 aprilie, ultima zi înainte ca Musk să provoace o surpriză prin anunţul că a acumulat o participaţie de peste 9% la platforma de socializare Twitter.

„În perioada care a trecut de la investiţia mea am ajuns la concluzia că firma nu va înflori şi nici nu îşi va îndeplini nevoia sa socială în forma sa actuală. Twitter trebuie să fie transformată într-o companie privată. Aceasta este cea mai bună şi ultima mea ofertă şi, dacă nu va fi acceptată, voi fi nevoit să îmi regândesc poziţia de acţionar”, a scris Elon Musk, într-o scrisoare trimisă preşedintelui Twitter, Bret Taylor.

Elon Musk este un fan al Twitter, rețea unde are 80 de milioane de urmăritori şi a folosit Twitter pentru a face mai multe anunţuri care au influenţat pieţele financiare, inclusiv o posibilă transformare a Tesla într-o companie privată.

În ultima vreme, Elon Musk a criticat platforma de socializare şi politicile sale. Potrivit lui Elon Musk, Twitter subminează democraţia prin eşecul de a adera la principiile libertăţii de exprimare.

Musk, care este şi fondator şi director general la compania de rachete SpaceX, precum şi la start-up-ul Neuralink sau la firma de infrastructură The Boring Company, este, teoretic, cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg la peste 300 de miliarde de dolari.

28 Sept. 2026, 13:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 13:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar urma să intre într-un grup restrâns de patru state candidate considerate cele mai avansate în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pentru care Bruxelles-ul pregătește foi de parcurs individuale cu termene orientative pentru îndeplinirea reformelor și etapelor de negociere, potrivit informațiilor publicate de POLITICO.

Alături de Republica Moldova, în grup se regăsesc Ucraina, Albania și Muntenegru. Comisia Europeană intenționează să ofere acestor țări o perspectivă mai clară asupra pașilor necesari pentru avansarea spre aderare, inclusiv prin stabilirea unor repere temporale pentru închiderea etapelor și clusterelor de negociere.

Potrivit POLITICO, informația a fost confirmată de doi oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene. Noua abordare ar urma să lege mai strâns îndeplinirea reformelor de progresele concrete în procesul de aderare.

Practic, statele candidate ar urma să știe mai exact ce reforme trebuie să realizeze și într-un ce interval pentru a avansa către următoarele etape. În cazul îndeplinirii condițiilor esențiale, cele patru țări ar urma să primească asigurări mai clare că procesul conduce efectiv spre aderarea la UE.

În paralel, Bruxelles-ul pregătește o revizuire a politicii de preaderare, care ar putea permite statelor candidate să beneficieze gradual de unele dintre avantajele apartenenței la Uniunea Europeană înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Printre direcțiile analizate se numără accesul progresiv la programe, proiecte și beneficii economice europene, pe măsură ce țările candidate îndeplinesc reformele solicitate de Bruxelles.

Noua abordare ar urma să fie prezentată oficialilor europeni pe 6 octombrie, într-un moment în care UE încearcă să accelereze procesul de extindere, dar și să ofere statelor candidate stimulente economice înainte de aderarea propriu-zisă.

Pentru Republica Moldova, includerea în grupul celor patru state avansate este importantă și din perspectivă economică. Chișinăul beneficiază deja de Planul de Creștere al UE în valoare de 1,9 miliarde de euro, finanțarea fiind condiționată de realizarea reformelor convenite cu Bruxelles-ul.