Elon Musk vrea să salveze libera exprimare. Numai să n-o facă praf

Achiziția Twitter de către Elon Musk ridică o problemă foarte interesantă, politic și filozofic: libertatea de expresie devine o valoare de dreapta.

Asta e ciudat, în condițiile în care acest principiu a apărut în Atena antică și a fost consacrat de Iluminiști ca un drept și un instrument democratic, anti-oprimare. Va renunța Musk la o parte din restricțiile de conținut ale Twitter? Poate. Dar dacă da, va crea ceva mai bun decât ceea ce e Twitter azi? Poate că nu.

Musk a declanșat un val de îngrijorare atunci când a menționat, în mod repetat, libertatea de exprimare ca principal motiv al achiziției sale. E de înțeles: acest drept (free speech, în engleză) e exact mantra celebrităților de dreapta, atunci când acestea își pun în circulație teoriile bazate pe „fapte alternative”, dezinformarea și propaganda, pe rețele.

În epoca Web 2.0, libertatea de exprimare a fost transformată în armă de destabilizare a alegerilor și a opiniei publice. Asta e un lucru știut. Cum de nu înțelege acest gen de îngrijorare cel mai de succes businessman din lume?

„Time Magazine” are un articol interesant pe această temă, conform căruia lui Musk îi pasă mai puțin de astfel de lucruri, din cauza formației pe care o are. „Titanii tehnologiei au adesea o înțelegere diferită a discursului decât restul lumii fiindcă cei mai mulți sunt ingineri, nu scriitori sau cititori, iar lipsa unei educații umaniste îi face mai puțin preocupați de nuanțele sociale și politice ale liberei exprimări”, scrie Charlotte Alter. Într-un sens, pentru ingineri și programatori, dezinformarea e tot informație.

Silicon Valley, care s-a născut dintr-un ADN contestatar, s-a considerat la origini o mișcare de potențare a maselor (relativ) educate. Și chiar este asta, în mare măsură.

Așa că libera exprimare este o cauză seducătoare pentru mentalitatea Silicon Valley. Dar, în același timp, e seducătoare și pentru că e un principiu autosuficient, ca ideile primitive din matematică: ceva total conținut într-o formulă, pe baza căruia poți construi altceva, mult mai mare. Nimic complicat în sine.

#exprimare #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.