Elon Musk vrea să salveze libera exprimare. Numai să n-o facă praf

Achiziția Twitter de către Elon Musk ridică o problemă foarte interesantă, politic și filozofic: libertatea de expresie devine o valoare de dreapta.

Asta e ciudat, în condițiile în care acest principiu a apărut în Atena antică și a fost consacrat de Iluminiști ca un drept și un instrument democratic, anti-oprimare. Va renunța Musk la o parte din restricțiile de conținut ale Twitter? Poate. Dar dacă da, va crea ceva mai bun decât ceea ce e Twitter azi? Poate că nu.

Musk a declanșat un val de îngrijorare atunci când a menționat, în mod repetat, libertatea de exprimare ca principal motiv al achiziției sale. E de înțeles: acest drept (free speech, în engleză) e exact mantra celebrităților de dreapta, atunci când acestea își pun în circulație teoriile bazate pe „fapte alternative”, dezinformarea și propaganda, pe rețele.

În epoca Web 2.0, libertatea de exprimare a fost transformată în armă de destabilizare a alegerilor și a opiniei publice. Asta e un lucru știut. Cum de nu înțelege acest gen de îngrijorare cel mai de succes businessman din lume?

„Time Magazine” are un articol interesant pe această temă, conform căruia lui Musk îi pasă mai puțin de astfel de lucruri, din cauza formației pe care o are. „Titanii tehnologiei au adesea o înțelegere diferită a discursului decât restul lumii fiindcă cei mai mulți sunt ingineri, nu scriitori sau cititori, iar lipsa unei educații umaniste îi face mai puțin preocupați de nuanțele sociale și politice ale liberei exprimări”, scrie Charlotte Alter. Într-un sens, pentru ingineri și programatori, dezinformarea e tot informație.

Silicon Valley, care s-a născut dintr-un ADN contestatar, s-a considerat la origini o mișcare de potențare a maselor (relativ) educate. Și chiar este asta, în mare măsură.

Așa că libera exprimare este o cauză seducătoare pentru mentalitatea Silicon Valley. Dar, în același timp, e seducătoare și pentru că e un principiu autosuficient, ca ideile primitive din matematică: ceva total conținut într-o formulă, pe baza căruia poți construi altceva, mult mai mare. Nimic complicat în sine.

#exprimare #Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul benzinei cu cifra octanică 95 trece din nou peste pragul de 22 de lei pe litru, potrivit prețurilor maxime de referință stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru data de 6 ianuarie.

Conform ANRE, benzina A95 va fi comercializată la un preț maxim de 22,02 lei/litru, în creștere cu 10 bani față de ziua precedentă. În același timp, motorina se va scumpi cu 5 bani, urmând să coste 18,75 lei/litru.

Anterior, ANRE a explicat că, începând cu 1 ianuarie 2026, evoluția prețurilor la carburanți este influențată de mai mulți factori administrativi, introduși la începutul anului. Astfel, accizele au fost majorate cu 0,56 lei/litru la benzină și cu 0,26 lei/litru la motorină, sume care includ TVA. În paralel, a fost majorată și contribuția pentru eficiență energetică, cu 0,07 lei/litru pentru benzină și 0,08 lei/litru pentru motorină. Totodată, marja comercială specifică aplicată de operatori a fost ajustată în sus cu 0,04 lei/litru, atât pentru benzină, cât și pentru motorină.

Potrivit ANRE, aceste elemente administrative urmează să fie reflectate treptat în prețuri pe parcursul primelor două săptămâni ale anului. Autoritatea de reglementare precizează că, după această perioadă, nu vor mai exista alți factori administrativi de influență, iar evoluția prețurilor la carburanți va depinde exclusiv de cotațiile internaționale Platts și de cursul de schimb al leului moldovenesc.