Elveţia anunţă o scădere semnificativă a activelor ruseşti îngheţate

Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia era de 5,8 miliarde de franci (6,36 miliarde de dolari) la finele lui 2023, a anunţat marţi Guvernul elveţian, comparativ cu 7,5 miliarde de franci la sfârşitului anului anterior, o scădere semnificativă ce ar putea creşte presiunile internaţionale ca Elveţia să facă mai mult pentru a sancţiona Moscova, transmite Reuters.

Principalul motiv pentru acest declin este scăderea valorii acţiunilor şi a altor active financiare care au fost blocate, a informat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), entitatea ce supervizează sancţiunile impuse Rusiei.

Cu toate acestea, declinul valorii activelor ruseşti îngheţate în Elveţia este posibil să declanşeze critici din străinătate că autorităţile de la Berna nu fac suficient de mult pentru a impune sancţiunile concepute să pedepsească Moscova pentru invadarea Ucrainei. Chiar dacă Elveţia şi-a intensificat eforturile pentru pedepsirea companiilor şi indivizilor care o folosesc pentru a ocoli sancţiunile, alte ţări vor ca aceasta să facă mai mult.

Banii îngheţaţi sunt doar o mică parte din activele ruseşti în valoare de 150 de miliarde de franci pe care Asociaţia Bancherilor din Elveţia estima în 2022 că sunt păstraţi în băncile elveţiene.

SECO a mai informat marţi că numărul ruşilor ale căror fonduri sunt blocate în Elveţia se ridică în prezent la 1.703, iar cel al companiilor şi organizaţiilor sancţionate este de 421.

Până acum, Elveţia a adoptat toate sancţiunile destinate să împiedice Rusia să achiziţioneze bunuri şi tehnologie pentru armata rusească, dar autorităţile de la Berna urmează un drum propriu.

Săptămâna trecută, Camera Inferioară a Parlamentului federal a refuzat să se alăture unui grup operativ internaţional pentru punerea în aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, grup care include SUA, Australia, Canada, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. Anterior, recomandarea Guvernului federal a fost aceea ca Elveţia să nu se alăture acestui grup, susţinând că aceasta cooperează deja cu ţările participante iar rămânerea pe dinafară ar fi benefică pentru summitul global pentru pace în Ucraina, ce va avea loc în perioada 15 – 16 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.