Elveţia anunţă o scădere semnificativă a activelor ruseşti îngheţate

Valoarea activelor ruseşti îngheţate de Elveţia era de 5,8 miliarde de franci (6,36 miliarde de dolari) la finele lui 2023, a anunţat marţi Guvernul elveţian, comparativ cu 7,5 miliarde de franci la sfârşitului anului anterior, o scădere semnificativă ce ar putea creşte presiunile internaţionale ca Elveţia să facă mai mult pentru a sancţiona Moscova, transmite Reuters.

Principalul motiv pentru acest declin este scăderea valorii acţiunilor şi a altor active financiare care au fost blocate, a informat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), entitatea ce supervizează sancţiunile impuse Rusiei.

Cu toate acestea, declinul valorii activelor ruseşti îngheţate în Elveţia este posibil să declanşeze critici din străinătate că autorităţile de la Berna nu fac suficient de mult pentru a impune sancţiunile concepute să pedepsească Moscova pentru invadarea Ucrainei. Chiar dacă Elveţia şi-a intensificat eforturile pentru pedepsirea companiilor şi indivizilor care o folosesc pentru a ocoli sancţiunile, alte ţări vor ca aceasta să facă mai mult.

Banii îngheţaţi sunt doar o mică parte din activele ruseşti în valoare de 150 de miliarde de franci pe care Asociaţia Bancherilor din Elveţia estima în 2022 că sunt păstraţi în băncile elveţiene.

SECO a mai informat marţi că numărul ruşilor ale căror fonduri sunt blocate în Elveţia se ridică în prezent la 1.703, iar cel al companiilor şi organizaţiilor sancţionate este de 421.

Până acum, Elveţia a adoptat toate sancţiunile destinate să împiedice Rusia să achiziţioneze bunuri şi tehnologie pentru armata rusească, dar autorităţile de la Berna urmează un drum propriu.

Săptămâna trecută, Camera Inferioară a Parlamentului federal a refuzat să se alăture unui grup operativ internaţional pentru punerea în aplicare a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, grup care include SUA, Australia, Canada, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie. Anterior, recomandarea Guvernului federal a fost aceea ca Elveţia să nu se alăture acestui grup, susţinând că aceasta cooperează deja cu ţările participante iar rămânerea pe dinafară ar fi benefică pentru summitul global pentru pace în Ucraina, ce va avea loc în perioada 15 – 16 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.