Energia de avarie nu scumpește curentul, deocamdată. ANRE: „Este prematur”

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu precizări privind achizițiile de energie electrică de avarie realizate de Î.S. „Moldelectrica”, menționând că volumul procurat reprezintă doar 0,2% din consumul lunar total de energie electrică.

Potrivit ANRE, în perioada 6–10 decembrie, Moldelectrica a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie electrică de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, necesară pentru echilibrarea sistemului electroenergetic național.

”Ponderea acestei cantități în consumul lunar total constituie aproximativ 0,2%, iar în lipsa unor date exacte privind costurile suportate de operator, estimarea impactului asupra prețurilor finale pentru consumatori este prematură și nefundamentată”, menționează regulatorul.

ANRE reiterează că energia de avarie este un mecanism de siguranță cu caracter strict temporar, utilizat exclusiv în situații excepționale, și nu constituie o sursă regulată de aprovizionare. Totodată, Agenția recomandă utilizarea responsabilă și eficientă a energiei electrice pentru a evita dezechilibrele din sistem.

Anterior, economistul Sergiu Tofilat a atras atenția asupra deficitului major de energie electrică în orele de vârf. „Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată, ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova”, a avertizat Tofilat.

Potrivit acestuia, în lipsa unor măsuri urgente, țara riscă fie majorarea tarifelor la energie electrică, fie întreruperi de curent, scenarii care pot fi evitate doar prin intervenții rapide și soluții tehnice suplimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#energie de avarie #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue