Energia de urgență mai scumpă devine salvarea Republicii Moldova în fața limitelor impuse de interconexiunea cu România

Pentru data de 14 ianuarie, consumul de energie electrică pe malul drept al râului Nistru este prognozat să fie similar cu cel din 13 ianuarie. Totuși, din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România, cumulată atât pe Piața pentru ziua următoare, cât și pe Piața intrazilnică, nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității necesare, anunță Energocom

Astfel, în intervalul orar 16:00-19:00, Republica Moldova va apela la energie de urgență pentru a acoperi cererea. În acest context, Energocom îndeamnă cetățenii să reducă consumul de energie electrică, în special în orele de vârf, pentru a diminua presiunea asupra sistemului energetic național.

Restul necesarului de electricitate va fi asigurat din mai multe surse, inclusiv:

Centralele de termoficare din Chișinău și Bălți;
Centralele de energie regenerabilă;
Energia electrică importată în baza contractelor bilaterale și de pe burse.

Energocom subliniază că optimizarea consumului de energie în această perioadă poate contribui semnificativ la menținerea stabilității sistemului energetic național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #achizitie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Văzută odinioară ca un tărâm al făgăduinței, Spania nu mai reprezintă aceeași atracție pentru moldoveni. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Spaniol de Statistică, în 2022, numărul moldovenilor înregistrați în peninsula iberică a ajuns la 17.239. Deși în anul 2020 diaspora moldovenească din Spania a atins un vârf de 18.584 de persoane, trendul descrescător reflectă realitățile economice dificile din această țară.

În prezent, rata șomajului din Spania, care depășește 11%, este de peste două ori mai mare decât în Republica Moldova. De asemenea, salariile mici și costul ridicat al vieții i-au determinat pe mulți moldoveni să părăsească Spania în favoarea unor state europene mai prospere, precum Germania, Franța sau Marea Britanie.

Cei care rămân în Spania lucrează în principal în agricultură, servicii și construcții. Aceste sectoare oferă încă oportunități, dar concurența crescută și condițiile economice dificile limitează perspectivele de integrare.

Numărul moldovenilor din Spania a scăzut ușor față de 2012, când erau înregistrați 17.853 de conaționali. Această tendință reflectă provocările economice din regatul iberic, care continuă să primească cetățeni străini, însă întâmpină dificultăți majore în integrarea acestora pe piața muncii.

Cu o economie afectată și o piață a muncii saturată, Spania pare să-și piardă statutul de destinație favorită pentru moldoveni. În schimb, statele din nordul și vestul Europei devin tot mai atrăgătoare pentru cei în căutare de salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%.
Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.