Energia electrică scumpă usucă veniturile moldovenilor! Accesibilitatea curentului s-a redus de 2,9 ori

În acest an, accesibilitatea energiei electrice pentru populație a scăzut de 2,9 ori și a ajuns la nivelul anului 2007, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, la începutul anului pe un salariu mediu net din economie putea fi procurați 5.246 kWh de energie electrică. În prezent după a 4 majorare de tarife, puterea de cumpărare a populației a scăzut până la 1.826 kWh, sau de 2,9 ori mai puțin decât acum 8 luni.

„La capitolul accesibilitate a energiei electrice noi ne-am întors cu 15 ani în urmă la nivelul anului 2007. Însă acum pe un salariu mediu net din economie poate fi procurată de 4 ori mai multă energie electrică decât în anul 2000”, a punctat Ioniță.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat miercuri, 2 noiembrie, noi tarife la energia electrică, după mai puţin de o lună de la ultima majorare. Astfel, consumatorii din centrul şi sudul Republicii Moldova vor achita 4,77 lei pentru un kWh, faţă de 3,15 de lei/kWh, iar cei din nord – 4,81 lei/kWh faţă de 3,21 de lei/kWh, cât achitau până acum. Noile tarife vor fi aplicate în factură începând cu 4 noiembrie.

#Energie #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.