Energocom își numără kilowații! Cu cât și de unde a cumpărat Republica Moldova curent electric

01 Feb. 2023, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Feb. 2023, 10:12 // Actual //  bani.md

În 2022, SA Energocom a achiziționat energie electrică direct de la 10 producători din Republica Moldova, Ucraina și România, precum și de la mai mulți agenți economici care dețin statutul de producător eligibil de energie regenerabilă, se arată în informația operatorului de stat.

Conform prevederilor dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, în perioada mai-decembrie 2022, întreprinderea a fost împuternicită să cumpere energia electrică necesară pe piață. În total, în anul 2022, a fost procurat un volum de 3,2 mln. MWh, la prețul mediu ponderat de circa 2.085 lei/ MWh (sau 2,08 lei/ kWh).

Din volumele totale achiziționate, aproximativ 9% reprezintă electricitate produsă în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Cea mai mare parte, circa 57%, a fost cumpărată de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), o treime din volum a constituit energia electrică de import – din Ucraina și România.

Anul trecut, SA Energocom a încheiat pentru prima dată contracte de procurări de electricitate direct, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a procurat și de pe bursa română, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la ANRE România și și-a deschis o sucursală peste Prut.

Acest pas a ajutat ca Republica Moldova, în luna noiembrie 2022, să achiziționeze 82% din necesarul de electricitate din România, urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Moldovei de concernul Gazprom și a atacurilor asupra mai multor obiective energetice din Ucraina.

Spre deosebire de 2021, anul trecut centralele termice de la Chișinău și Bălți au generat mai puțină energie electrică. Una din explicații poate fi temperaturile mai blânzi, ce a dus la un consum de gaze mai rațional.

În același timp, se atestă o ușoară creștere volumului de energie regenerabilă (se au în vedere doar contractele încheiate de SA Energocom cu companii ce dețin statutul de producător eligibil). În lunile iunie-septembrie, când CET-urile își minimizează activitatea, energia verde procurată de SA Energocom depășește cantitățile furnizate de CET-uri. Acest lucru presupune că în perioada caldă centralele termoelectrice lucrează la o capacitate minimă și este necesar de a achiziționa volume mai mari de la producători din afara țării.

În ceea ce privește prețurile de achiziție, cel mai mic preț pentru 1 kWh este la MGRES, unde prețul mediu ponderat în 2022 a constituit echivalentul a 1,19 lei. Din Ucraina SA Energocom a procurat în medie 1 kWh cu 1,51 lei. Pe piața locală (malul drept al râului Nistru) 1 kWh a constituit 3,5 lei, iar din România, în deosebi procurările de pe bursă, au dus la un preț mediu ponderat de circa 3,72 lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Iul. 2026, 10:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
18 Iul. 2026, 10:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Șefa cabinetului guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Diana Ceauș, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 2,3 milioane de lei obținute de la BNM, ceea ce înseamnă un venit mediu de aproximativ 195 mii de lei pe lună sau peste 6400 de lei pe zi. Potrivit declarației de avere și interese personale, aceasta ocupă funcția de șefă de cabinet al guvernatorului BNM din 3 octombrie 2024.

Pe lângă salariul de la BNM, familia a declarat venituri din activități didactice la Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Studii Economice, în sumă de 78 mii de lei, precum și o bursă de doctorand de 51 mii de lei.

Totodată, în anul 2024 și-a cumpărat un BMW X3, fabricat în 2018. Automobilul este evaluat la 460 mii de lei, aceeași este și valoarea de piață declarată.

În același timp, Diana Ceauș declară un credit contractat în 2018 la BC Energbank, în valoare inițială de 800 mii de lei, cu scadența în anul 2033 și o dobândă de 8%.

Declarația nu include terenuri, case, apartamente sau alte bunuri imobile, nici conturi bancare, depozite, investiții financiare, participații în companii, numerar peste plafonul legal sau bunuri virtuale (criptomonede). De asemenea, nu sunt declarate contracte cu instituții publice sau societăți cu capital de stat.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!