Un an cu Legea Alaiba: Rămânem fără sport; Fotbalul nostru, ca cel rusesc, ar putea dispărea de pe arena internațională

Anul trecut, într-o frumoasă seară de noiembrie, prim-ministra Natalia Gavrilița, speakerul Igor Grosu și deputatul Lilian Carp au mers la Stadionul Zimbru. Însă acolo, ca într-un ceas rău, chiar în fața lor se încălca flagrant legislația în vigoare, în timp ce ei se bucurau și aplaudau. Mai exact, se juca amicalul de fotbal Moldova – România și stadionul era plin de reclamele sponsorilor echipei oaspete – două case de pariuri, ale căror publicitate este strict interzisă în țara noastră, după intrarea în vigoare a așa-zisei Legi Alaiba din 1 ianuarie 2022, pe care cei trei distinși spectatori au aprobat-o și au votat-o, scrie Jurnal.md.

O situație similară s-a înregistrat tot pe Stadionul Zimbru cu două săptămâni mai devreme, când Sheriff a găzduit echipa Omonia din Cipru, în grupele Ligii Europei. Atunci fotbaliștii ciprioți nu puteau să-și schimbe tricourile, pe care era scris numele sponsorilor, inclusiv o casă de pariuri, căci ar fi încălcat regulamentele UEFA și FIFA. Iar Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) nu putea să-i alunge acasă, acuzându-i că încalcă Legea Alaiba. Să fi fost așa, fotbalul nostru plin de probleme ar fi intrat într-un scandal internațional și ar fi riscat să fi exclus din agenda internațională exact ca și echipele din Rusia, sancționate în legătură cu războiul ruso-ucrainean.

Cu alte cuvinte, Legea Alaiba pune cluburile noastre și echipa națională a R. Moldova în situația de a refuza să joace în competițiile internaționale, din simplul motiv că multe echipe de top din Europa sunt finanțate de case de pariuri. În același timp, dacă FMF ar face abstracție în continuare de această lege, s-ar putea trezi cu un car de amenzi sau chiar cu licența retrasă. Astfel, fotbalul nostru ar fi înmormântat pentru totdeauna.

„Nu putem să le interzicem echipelor străine să-și afișeze numele sponsorilor pe stadioanele noastre, chiar dacă aceștia sunt case de pariuri, pentru că este vorba de competiții internaționale, care se desfășoară sub egida FIFA sau UEFA. Conform normelor internaționale, nu le putem interzice nici să joace în echipamentul aprobat de UEFA. Altfel riscăm să nu jucăm meciurile de acasă pe teritoriul R. Moldova. La amicalul cu România, acestea au fost condițiile de disputare a meciului. Federația Română de Fotbal are sponsorii ei, iar acesta a fost un meci internațional.”, explică Leonid Oleinicenco, președintele FMF, pentru Jurnal.md.

Grosu: „Cel mai indicat este Alaiba la acest subiect”

Așa-numita Lege Alaiba reprezintă niște amendamente la Legea privind organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, propuse de fostul deputat PAS, actualul ministru al Economiei Dumitru Alaiba, prin care se interzice categoric orice fel de publicitate la jocuri de noroc și pariuri sportive. Cu un an până la meciul Moldova – România, amendamentele respective au primit avizul prim-ministrei Gavrilița, iar la 25 noiembrie 2021 au vost votate de Legislativul condus de Grosu, inclusiv de către deputatul Carp. Respectiv, au intrat în vigoare la începutul anului trecut.

Jurnal.md a încercat să discute cu cei trei demnitari, pentru a afla cum și de ce au tolerat încălcarea legii chiar în fața lor și ce măsuri au luat după aceasta, pentru a-i sancționa pe eventualii infractori. Prim-ministra nu a răspuns la apelurile noastre, iar Igor Grosu ne-a răspuns scurt: „Cel mai indicat este Alaiba la acest subiect”.

Carp: „Cel mai bine ar fi să-l întrebați pe dl Alaiba”

La rândul său, Lilian Carp susține că, înainte de a vota Legea Alaiba, i-a pus unele întrebări autorului despre impactul acesteia asupra sportului, dar nu a primit răspuns.

„L-am întrebat și eu pe dl Alaiba cum procedăm dacă o echipă de fotbal, sponsorizată de o companie de betting, vine să joace la Chișinău. O arătăm la TV sau nu? Și dacă da, atunci cum funcționează legea? Nu am primit răspuns. Asta demonstrează că legea nu a fost până la capăt gândită și trebuie modificată. Dacă în privința publicității la biletele de loterie e o promovare directă a unui viciu, în cazul sportului trebuie să găsim o soluție. Cum să facem ca cluburile care au contracte cu companii de betting să vină să joace în Moldova, dacă ele primesc bani anume ca să poarte logourile cu numele sponsorilor? Nu știu, nu am răspuns”, a adăugat Carp.

În privința meciului Moldova-România, deputatul recunoaște că a fost încălcată legea. Fiind întrebat dacă cineva a fost sancționat pentru această infracțiune, Lilian Carp ne-a răspuns: „Nu cunosc, cel mai bine ar fi să-l întrebați pe dl Alaiba”.

Soluția Federației de Fotbal

Și președintele FMF se întreabă cu ce scop legislatorii au votat această lege și așteaptă explicații de la Dumitru Alaiba. El spune că Federația a solicitat autorităților în primul rând să demonopolizeze și să liberalizeze piața de pariuri, iar în al doilea rând, să divizeze pariurile de jocurile de noroc și să permită organizațiilor sportive să facă publicitate companiilor de betting. Menționăm că, în 2016, guvernarea Plahotniuc a instituit monopolul în acest sens pentru compania de stat „Loteria Națională a Moldovei” (LNM).

„Pariurile sportive sunt despre analiză și cunoaștere a sportului, dar nu despre noroc și șansă, ca la loterie. Dacă în Moldova ar exista mai multe case de pariuri și s-ar permite accederea pe piața noastră a operatorilor internaționali cu renume, acest lucru ar oferi cluburilor oportunități semnificative de a le atrage ca sponsori sau agenți de publicitate. În paralel, din această activitate, ar fi suplinit și bugetul de stat. Ulterior, sunt sigur că va fi revizuită și această lege, din care are de pierdut nu doar FMF, dar toate formațiunile sportive din Moldova și eventualii sponsori. Nu ne putem izola, intrând în conflict direct cu practicile internaționale”, este de părere Leonid Oleinicenco.

Dacă va fi auzit, președintele FMF se arată convins că organizațiile sportive vor avea surse de finanțare stabile, își vor putea planifica participarea în competițiile naționale și internaționale și se vor crea premise pentru obținerea performanțelor sportive.

Bria: „Din păcate, alți sponsori în țară nu avem”

Alte federații sportive din R. Moldova nu au avut de suferit mai puțin în urma adoptării Legii Alaiba, în special din cauza diminuării veniturilor Loteriei Naționale a Moldovei și a întreruperii sponsorizării din partea NGM Company, partenerul privat al LNM în domeniul loteriei și al pariurilor sportive.

Andrei Golban, președintele Federației de Judo, susține că în prezent structura pe care o conduce are bani numai pentru deplasările sportivilor, dar nu și pentru dezvoltarea acestui sport în țară.

„Fără jocuri de noroc și pariuri sportive, nici în buget nu vin bani, nici la sportivi. Abia am găsim o colaborare cu niște parteneri, care puteau să ne susțină, și iată că nu mai pot să activeze. Anul trecut am pierdut foarte mulți sportivi talentați, care au finisat Liceul republican cu profil sportiv, dar au fost nevoiți să plece peste hotare, că nu aveau nici doi lei pentru a trece drumul. Vin mulți copii talentați, dar nu avem necesarul cu ce să-i întreținem”, a adăugat Golban.

De aceeași părere este și Antonio Conflitti, președinte al Federației Europene de Haltere și al federației de profil din R. Moldova:

„Interzicerea publicității a fost o pierdere grea pentru noi și pentru Loteria Națională, care până atunci a fost unul dintre puținii parteneri care au susținut într-adevăr sportul. Ne lipsesc acum acești bani, mai ales că noi nu avem nicio lege adecvată a sponsorizării, după exemplul european, prin care să fie susținut sportul”.

Petru Bria, secretar general al Federației de Schi și Sanie, povestește cum NGM Company a salvat echipa națională a R. Moldova înainte de Jocurile Olimpice din 2022. Atunci sportivii, din cauza lipsei banilor, erau pe cale să abandoneze competiția și să revină acasă, însă partenerul LNM le-a alocat imediat banii necesari.

„Așa am avut posibilitatea să facem antrenamentele bune, iar biatlonista Alina Stremos s-a clasat pe locul 10 la Jocurile Olimbice și a devenit campioană europeană la sfârșit de ianuarie. Ajutorul a fost foarte simțitor. Lipsa acestui sprijin ne afectează mult acum și am intrat în datorii. Din păcate, alți sponsori în țară nu avem”, regretă Bria.

Juravschi: „Simțim această lipsă cu toții”

Impactul negativ al Legii Alaiba s-a extins în tot sportul național, dă asigurări Nicolae Juravschi, președintele Comitetului Național Olimpic. Odată cu aceasta, afirmă el, mulți spotivi nu mai pot beneficia de burse din partea LNM, de care s-au bucurat până la adoptarea legii respective.

„Simțim această lipsă cu toții. Fiecare sportiv, care primea o bursă destul de valoroasă și la un moment dat nu a mai primit-o, e clar că s-a dezamăgit. Acești bani contribuiau și la pregătirea sportivilor, la procurarea preparatelor de refacere. La prima etapă, ni s-a promis că vom găsi alte surse de finanțare, dar până la urmă am vorbit cu secretarul adjunct al Guvernului să ieșim în Parlament cu un proiect în acest domeniu. În timp ce colegii noștri din România beneficiază de sume enorme pentru pregătire, noi nu putem găsi soluții. Acum în România s-a pus și un procent din impozitele pe jocurile de noroc pentru susținerea sportului. Iese un total pe an de 8 milioane de euro. Din păcate, nu toți înțeleg că sportul propriu-zis nu este doar medalii, ci aduce imagine țării noastre și educă tânăra generație”, a specificat Juravschi.

Într-adevăr, potrivit lui Mihai Covaliu, antrenorul lotului olimpic de sabie masculin al României, peste Prut a fost adoptată o lege, prin care Comitetul Olimpic și sportivii români beneficiază de 1% din taxa pe licența pentru jocurile de noroc.

„Am reușit să facem acest lucru pentru sport, pentru toți cei care își doresc să facă performanță în România. Cred că și sportivii din R. Moldova merită acest lucru”, a adăugat cunoscutul sportiv.

Pușcuța: „Pe dl Alaiba trebuie să-l întrebați”

Nici la capitolul biletelor de loterie lucrurile nu stau mai bine. Potrivit lui Sergiu Pușcuța, director general al întreprinderii Moldpresa, odată cu Legea Alaiba, vânzările acestor bilete au scăzut de vreo două ori. El a refuzat să ne prezinte cifre exacte, invocând secretul comercial.

„După interzicerea publicității pentru jocurile de noroc, vânzările au scăzut brusc și sistemic. Din lună în lună, se vând tot mai puține. Mi-e greu să spun care a fost scopul acestei legi. Pe dl Alaiba trebuie să-l întrebați, cred că el trebuie să vină cu o argumentare”, a spus Pușcuța.

Alaiba: „Asta e o boală, pot să vă spun că am vorbit cu cel puțin zece oameni”

Având în vedere că atât lumea sportului, cât și unii deputați care au votat Legea Alaiba, precum și însuși președintele Legislativului, cel care a pus-o la vot, nu au prea înțeles-o și toți fără excepție ne-au recomandat să cerem explicații de la autorul legii, cutia Pandorei ar fi urmat să fie deschisă de către nimeni altul decât de Dumitru Alaiba. Însă ministrul Economiei, solicitat de Jurnal.md, nu a putut lămuri mai multe lucruri, dând de înțeles că ar cunoaște mult prea puțin acest domeniu în comparație cu colegii săi de partid. În schimb, el a precizat că este foarte mulțumit de această lege, care ar fi izbăvit moldovenii de un mare viciu.

„Legea ține în primul rând de curățarea spațiului mediatic de una dintre trei tipuri de afaceri legale, dar dezgustătoare: țigările, alcoolul și jocurile de noroc. Și noi am decis să protejăm oamenii cei mai vulnerabili, oamenii dependenți de jocurile de noroc, să-i apărăm pe cei slabi”, a declarat ministrul.

Întrebat pe ce studii de caz s-a bazat când a constatat dependența moldovenilor de jocurile de noroc și pariurile sportive, Alaiba ne-a spus că a fost suficient să vorbească cu vreo zece oameni:

„Nu știu de studii de caz, pot să vă spun că am vorbit cu cel puțin zece oameni care se recuperau de la dependență și am ascultat cum sunt ei atunci când așteaptă troleibuzul și se roagă să ajungă până acasă cu banii în buzunar, dar văd un chioșc care vinde porcăriile astea și pierd banii. Pentru că asta e o boală, e un drog. De aceea eu mari sondaje nu am făcut, eu am redus contrastul la ce-i bine și ce-i rău.”

„Asta e prea specific. Nu știu ce-i asta FIFA…”

Rugat să comenteze situația de la meciul Moldova-România, care nu putea să fie disputat altfel decât decât prin încălcarea legii sale, ministrul nu a știut ce să ne răspundă:

„Foarte bună întrebare, eu vă sugerez să vă adresați la instituțiile competente. Nu pot să vă răspund la această întrebare”.

I-am spus că toate instituțiile competente ne sugerează să discutăm doar cu el. Și ne-am interesat ce ar trebui să facă FMF în cazul altor meciuri oficiale cu echipe sponsorizate de case de betting. Iată cum a continuat discuția noastră la acest subiect:

– Asta e prea specific, ca să vă spun cum trebuie. Cred că legea este destul de clară și, dacă ea nu este aplicată sau nu funcționează într-un anumit moment, cred că trebuie să discutăm cu instituțiile responsabile să aplice legea.

– Adică să nu primim în R. Moldova aceste echipe?

– Nu asta am spus, nu știu de ce așa interpretați. Noi nu interzicem fotbalul, noi interzicem publicitatea la jocurile de noroc.

– Dacă FIFA trage la sorți și nimerește…

– Eu iarăși, eu nu știu ce-i asta FIFA și nu-s mare microbist.

– E federația internațională de fotbal și, dacă nimerește o echipă de-a noastră în grupă cu o echipă sponsorizată de o casă de pariuri...

– Eu nu pot să mă pronunț despre acest caz foarte specific. Legea interzice publicitatea jocurilor de noroc, orice tip de publicitate.

În același context, Dumitru Alaiba s-a pronunțat contra divizării jocurilor de noroc de pariurile sportive:

„Pariurile au crescut într-un an de șase ori, dacă nu greșesc, cifra de afaceri. Este aceeași dependență. Există cercetări care explică în mare parte că pariurile sportive nu-s niciun fel de știință, niciun fel de expertiză, e același joc de noroc. Dacă vreți, am să vă aduc trei oameni, dintre care unul e vecin cu mine, care mi-a povestit cum vreo cinci ani în urmă avea o mare problemă anume cu pariurile”.

Milanov: „A fost luat în calcul mai degrabă aspectul emotiv”

Conform legislației europene, loteria și pariurile sportive reprezintă jocuri cu risc social scăzut. Din acest punct de vedere, Plamen Milanov, directorul de NGM Company, singura companie care organizează astăzi în R. Moldova loterii clasice și pariuri sportive, dat fiind monopolul existent pe această piață, consideră că acest domeniu necesită o abordare și o analiză foarte complexă.

„Din păcate, la elaborarea modificărilor legislative, a fost luat în calcul mai degrabă aspectul emotiv, cu accent pe dependență, care nu a fost însă confirmată prin studii sau analize. Ca urmare, s-a știrbit din eforturile de legalizare a pieței jocurilor online și pariurilor sportive, iar principalii beneficiari au ajuns casele de pariuri offshore, fără autorizație de activitate în Moldova”, a adăugat Milanov

Legea Alaiba a avut un impact negativ nu doar asupra sportului, dar și asupra mass-media, și asupra veniturilor la bugetul de stat într-o perioadă atât de complicată pentru R. Moldova, și asupra luptei cu portalurile ilegale rusești de pariuri sportive, care au umplut piața noastră. Despre aceasta vom scrie într-un alt material, care va fi publicat peste câteva zile.

#legea lui Alaiba #reclame #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neplata creditelor de către debitorii chinezi a crescut la un nivel record de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, subliniind profunzimea recesiunii economice a țării și obstacolele în calea unei redresări complete, scrie Financial Times.

În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităților, după ce nu și-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuințe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanțelor locale.

Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din adulții chinezi în vârstă de muncă, este în creștere față de 5,7 milioane de neplătitori la începutul anului 2020, în condițiile în care blocajele cauzate de pandemie și alte restricții au frânat creșterea economică și au diminuat veniturile gospodăriilor.

Numărul tot mai mare de neplătitori va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor în China, a doua economie ca mărime din lume și o sursă crucială de cerere globală. De asemenea, acest lucru atrage atenția asupra lipsei de legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar și social al creșterii mari a datoriilor.

În conformitate cu legislația chineză, persoanele aflate pe lista neagră a neplătitorilor de datorii sunt blocate de la o serie de activități economice, inclusiv achiziționarea de bilete de avion și efectuarea de plăți prin intermediul aplicațiilor mobile precum Alipay și WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar și de scăderea încrederii consumatorilor. Procesul de înscriere pe lista neagră este declanșat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, și apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

„Creșterea galopantă a numărului de neplătitori este produsul unor probleme nu doar ciclice, ci și structurale”, a declarat Dan Wang, economist șef la Hang Seng Bank China. „Situația s-ar putea înrăutăți înainte de a se îmbunătăți”.

Criza datoriilor personale vine în urma unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

Dar obligațiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creșterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă în mijlocul unei stări de rău economice.

Pe măsură ce un număr tot mai mare de consumatori chinezi lipsiți de bani s-au luptat să ajungă la finalul lunii, mulți dintre ei au încetat să-și mai plătească facturile. Tot mai mulți rezidenți chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autoritățile să nu mai raporteze aceste date.

„Îmi voi plăti soldul cardului de credit de 28.000 de Rmb (4.000 de dolari) atunci când voi avea un loc de muncă”, a declarat John Wang, un funcționar din Shanghai care nu și-a mai plătit ratele după ce a fost concediat în luna mai. „Nu știu când se va întâmpla asta”.

China Merchants Bank a declarat în această lună că împrumuturile neperformante provenite din plățile cardurilor de credit cu întârzieri de 90 de zile au crescut cu 26% în 2022 față de anul precedent. China Index Academy, o companie de consultanță cu sediul la Shanghai, a raportat 584.000 de executări silite în China în primele nouă luni din 2023, cu aproape o treime mai mult decât în anul precedent.

Viața pentru debitorii aflați pe lista neagră poate fi dificilă, aceștia trebuind să navigheze printre zecile de restricții impuse de stat. Datornicii și familiile lor nu au acces la locuri de muncă guvernamentale și li se poate interzice chiar să folosească drumurile cu taxă.

Jane Zhang, proprietara unei companii de publicitate din sud-estul provinciei Jiangxi, care nu a plătit un împrumut bancar, a declarat că a intrat în panică atunci când, în luna mai, un tribunal local i-a interzis să folosească WeChat Pay pentru a cumpăra mâncare pentru copilul ei cel mic.

„Am crezut că fiul meu va muri de foame, deoarece nu aveam niciun ban la îndemână și toate cumpărăturile mele zilnice erau făcute prin WeChat”, a declarat Zhang, care ulterior a convins instanța să renunțe la interdicția privind plățile cu telefonul mobil, menținând însă alte pedepse în vigoare.

Pe măsură ce neplățile cresc, experții juridici au propus introducerea unor legi privind falimentul personal cu scutirea de datorii pentru insolvențele individuale.

„Trebuie să găsim o modalitate de a-i ajuta pe rău-platnici individuali să se ridice din nou”, a declarat Liu Junhai, profesor de drept la Universitatea Renmin, care a contribuit la elaborarea legii falimentului corporativ din China.

Însă lipsa de transparență în ceea ce privește finanțele personale a făcut ca astfel de măsuri să fie dificil de implementat. Factorii de decizie politică au făcut puține progrese în ceea ce privește adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza unei reacții negative din partea oficialilor guvernamentali și a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea dezvălui corupția.

Cu puține speranțe de ușurare, mulți debitori aflați pe lista neagră au renunțat să își restabilească sănătatea financiară. Zhang a decis să își închidă afacerea de publicitate după ce a pierdut conturi de la departamentele guvernamentale locale, cărora le este interzis să lucreze cu companii aflate pe lista neagră.

„Instanța a spus că viața mea va reveni la normal dacă plătesc datoria”, a spus ea. „Dar cum pot să fac bani când mă confrunt cu atât de multe restricții?”.