Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

24 Nov. 2021, 13:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2021, 13:55 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea  cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.