Era energiei ieftine a apus. Dincolo de facturi, impactul se duce în „farfuriile” moldovenilor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că energia ieftină s-a terminat. Or, aceasta generează scumpiri în lanț la produse și servicii, care sunt resimțite de consumatori, iar Republica Moldova nu este o excepție.

Generații întregi de acum încolo vor trebui să se acomodeze la costuri tot mai mari. Printre ele se află și moldovenii care nu au avut norocul să se nască pe un tărâm bogat în resurse primare de energie – gaz, petrol, cărbune. La începutul anului, gazul natural se tranzacționa cu 18 euro MWh, astăzi contractele la bursa de gaze de la Viena se încheie cu 87 de euro MWh. O creștere de 4,8 ori! Și faptul că pentru consumatorii moldoveni această creștere va fi doar de 3 ori pare o mană cerească”, afirmă Sturza.

Omul de afaceri e de părere că nu are sens să fie blamați speculanții de pe piețele libere, producătorii hrăpăreți sau că nu a bătut vântul în Europa.

Dar dacă să fim sinceri, ne-am făcut-o noi siguri cu capetele noastre puțin romantice. Salut din toată inima tranziția la energia (economia) verde. Cine nu-și dorește un mediu mai curat?! Dar… Tranziția trebuie să fie chibzuită și rațională. Sub presiunea deseori populistă a unei minorități incisive, în ultimii ani s-au abandonat total investițiile în resursele naturale și nu numai energetice. Nu sunt în trend. Activiștii au atacat la propriu companiile și băncile care doreau să continue să investească în exploatare și noi tehnologii. Energia atomică (cea mai puțin poluantă, de altfel) a fost predată blasfemiei publice”, a precizat Sturza.

Politica energiei verzi a dus la o penurie de energie și creștere de prețuri, dar și o inflație fără precedent în ultimele decenii. Lucru care a luat prin „surprindere” băncile centrale și guvernele.

Prețurile cresc în lanț la toate. Cât vor costa anul viitor alimentele dacă îngrășămintele minerale produse din gaz și motorina au crescut de două ori? Ce putem face noi ca și consumatori-victime? Să încercăm să ne acomodăm: economism, reducem consumul, ajustăm bugetele alocate, trecem la producție și servicii mai puțin consumatoare de energie. Nu e vorba de slănină, ci să ieșim din iarnă”, a opinat omul de afaceri.

Sturza susține că în prezent, provocarea cea mai mare cade pe umerii guvernării. Guvernare care pare un pic „dusă” de evenimente, de multe ori panicată și reactivă.

Cel mai prost sfetnic este frica. Frica de a spune lucrurilor pe nume. Frica de a-i ajuta doar pe cei care într-adevăr nu se descurcă. Frica de a spune „niet” rușilor. Frica de a veni cu un plan de investiții și strategii de independență energetică. Și, nu în ultimul rând, frica de a evacua din sistem cârtițele care acționează în interesele Gazprom & Co. Frica… Orice criză este o oportunitate de a acționa! Moldova poate și trebuie să devină independentă energetic în 5-6 ani. Iluzii? Nu! Dar asta este altă poveste și provocare pentru guvernanți”, a concluzionat omul de afaceri.

#gaz #Energie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza hidrologică de pe Nistru se agravează, iar nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de un nivel normal de aproximativ 121,5 metri. În acest context, premierul Vasile Tofan a convocat în această dimineață o ședință de lucru cu instituțiile responsabile pentru a analiza scenariile de evoluție și măsurile de intervenție.

La reuniune au participat reprezentanții Ministerului Mediului, Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Primăriei municipiului Chișinău și ai S.A. „Apă-Canal Chișinău”.

Datele prezentate arată că situația se deteriorează și la stația de captare de la Cosăuți, unde nivelul apei a ajuns la aproximativ 2,16 metri, față de circa 2,67 metri în perioada în care deversările constituiau 60 m³/s. Numai în ultimele 24 de ore, nivelul apei a scăzut cu aproximativ 23 de centimetri.

Autoritățile au analizat mai multe scenarii privind evoluția nivelului apei și opțiunile de intervenție disponibile în cazul în care situația hidrologică va continua să se înrăutățească. Discuțiile au vizat inclusiv capacitățile tehnice existente și măsurile suplimentare care ar putea fi aplicate pentru prevenirea unor eventuale probleme de aprovizionare cu apă.

Premierul Vasile Tofan a cerut instituțiilor să se concentreze pe soluții practice și pe acțiuni concrete care pot fi aplicate rapid dacă nivelul Nistrului continuă să scadă.

Autoritățile centrale și locale urmează să facă schimb permanent de date și să coordoneze măsurile necesare în funcție de evoluția situației.