Erdogan joacă cartea energiei în alegerile din Turcia, cu ajutorul lui Putin

08 Mai 2023, 05:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mai 2023, 05:35 // Actual //  bani.md

Pretențiile lui Erdogan de creștere a independenței energetice a Turciei înainte de votul din 14 mai maschează o dependență puternică de Rusia, scrie politico.eu.

La doar două săptămâni după ce a anunțat livrările gratuite de gaz dintr-un nou zăcământ de la Marea Neagră, președintele Recep Tayyip Erdogan a continuat săptămâna aceasta cu mai multe „știri bune” pentru turci pe frontul energetic.

Cu câteva zile înainte de votul din 14 mai, Erdoğan a spus unei mulțimi de susținători din orașul conservator Konya că Turcia a descoperit un zăcământ uriaș de petrol la granița cu Siria, care ar oferi țării aproximativ 100.000 de barili pe zi – puțin mai mult decat o zecime din consumul zilnic.
Este un mesaj de la care se așteaptă să-i aducă susținători în campania sa de realegere în funcția de președinte. Jucând în fața unui electorat patriotic și adesea naționalist, Erdoğan se bucură de imaginea de lider autosuficient care rupe dependența Turciei de tehnologiile străine, în special în sectorul apărării. De-a lungul campaniei, el s-a asociat cu mașina electrică Togg, produsă intern, cu avionul de luptă „Kaan” și cu Anadolu, primul portavion al țării.
Jocul independenței energetice
Gaseste cat mai repede solutia pentru backlink-uri: Moz, ahrefs sau SEOScoreAds
Energia se încadrează perfect în acea imagine a Turciei independentă. „La fel ca în industria de apărare, independența energetică este, de asemenea, o necesitate indispensabilă pentru adevărata libertate a unei țări și a unei națiuni”, a spus Erdoğan mulțimii.

Retorica optimistă ascunde, totuși, măsura în care Turcia este un importator masiv în sectorul energetic și are o dependență deosebită de parteneriatul său cu președintele rus Vladimir Putin în dezvoltarea energiei nucleare și în crearea unui hub regional de gaze. Turcia este dependentă în mare măsură de petrol și gaze străine pentru peste 90% din cerere, iar Ministerul Energiei spune că mai mult de o treime din importurile de petrol și produse petroliere provin din Rusia. Independența energetică este o perspectivă îndepărtată, în timp ce relațiile energetice cu Putin sunt o prioritate strategică cheie.

Vot câștigător

Nu există nicio îndoială că energia este o problemă fierbinte. După ani de inflație în creștere, multe familii turcești sunt mai îngrijorate de cum își permit să-și umple rezervorul mașinii cu benzină decât să cumpere un Togg scump. În septembrie anul trecut, autoritățile au anunțat că facturile de energie și prețurile la gaze vor crește cu 20% pentru gospodării și cu aproximativ 50% pentru industrie, contribuind la creșterea inflației la peste 85% în toamna lui 2022.

„În acest moment, toată lumea din țară vorbește despre prețul cepei, dar dacă vorbești cu companiile și fermierii, prețurile la energie sunt una dintre principalele lor griji”, a spus Gönül Tol, directorul Centrul Institutului de Studii Turce. Ea crede că nemulțumirea publică față de gestionarea economiei de către Erdoğan l-ar putea costa o victorie în primul tur de scrutin prezidențial din 14 mai, deoarece „există un grup mare de oameni care care l-au votat înainte, dar acum încă nu s-au hotărât.”

Aici intervine gazul gratuit de la Marea Neagră. Căutând să-i liniștească pe alegători că poate schimba lucrurile, populistul islamist în vârstă de 69 de ani a fost forțat să dezvăluie o serie întreagă de cadouri electorale. După ce se pare că a dat peste o rezervă surpriză de gaz în valoare de 500 de miliarde de dolari în Marea Neagră, Erdogan a deschis personal robinetele la o ceremonie triumfătoare. „Vom furniza gratuit gaze naturale pentru consumul casnic până la 25 de metri cubi lunar timp de un an”, a declarat el.
Planul lui Putin

În spatele retoricii campaniei electorale, analiștii se tem că discuțiile despre independență sunt de fapt doar o acoperire pentru dependența din ce în ce mai mare de Kremlin – și că angajamentul de lungă durată al lui Erdogan ca Turcia să devină un centru energetic pentru toată Europa ar putea deschide o ușă din spate pentru exporturile Moscovei. După ce conductele Nord Stream care mergeau din Rusia până în Germania pe sub Marea Nordului au fost distruse anul trecut, Putin și Erdogan s-au grăbit să încerce să-și îndrepte atenția înapoi spre ideea unui hub.

„Înțelegerea lor cu privire la un hub cu siguranță nu este înțelegerea noastră despre un hub”, a spus Aura Săbăduș, cercetător senior al Centrului pentru Analiza Politicii Europene, care se ocupă de energie pentru firma de informații de piață ICIS.

„Această idee este la modă, deoarece Rusia este interesată să vândă mai mult gaz Turciei. Turcia ar acumula gaz de la diverși producători — Rusia, Iran și Azerbaidjan, [gaz natural lichefiat] și propriul său gaz din Marea Neagră — și apoi l-ar reeticheta drept turc. Cumpărătorii europeni nu ar ști originea gazului”, a spus ea.

Aceasta este o problemă importantă deoarece – deși UE nu a sancționat gazul rusesc – multe țări au promis să găsească furnizori alternativi și să își reducă dependența de Gazprom, gigantul gazier de stat rus. Un hub de gaze din Turcia ar face mai dificilă diferența între, de exemplu, aprovizionarea din sursă azeră sau rusească.

Este un gambit care ar putea pune Turcia în vizorul UE. „Urmărim foarte îndeaproape planul Turciei de a deschide un hub de gaze”, a declarat un înalt oficial al Comisiei Europene.

Opțiunea nucleară

Poate că cea mai critică legătură dintre Rusia și Turcia constă în sectorul nuclear, lucru din care Erdogan a făcut un mare spectacol înainte de alegeri. Compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom construiește prima centrală nucleară din Turcia, care va genera aproximativ 10% din puterea energetică țării când cele patru reactoare ale sale vor fi finalizate în 2026.

Prima cantitate de combustibil nuclear a fost livrat uzinei luna trecută, iar ocazia a fost marcată de participarea virtuală atât lui Putin (care se confruntă cu acuzații pentru crime de război în fața Curții Penale Internaționale), cât și a lui Erdogan (care și-a întrerupt câteva zile campania invocând o gripa stomacală).

Turcia are nevoie de tehnologie și combustibil rusesc pentru uzina Akkuyu de 4.800 de megawați, care este deținută de compania rusă Rosatom și a fost finanțată printr-un împrumut rusesc. Ankara a fost de asemenea de acord cu un contract pe 15 ani cu preț fix pentru energia electrică generată de centrală la 12,35 dolari pe kilowatt-oră, mult peste tarifele actuale.

Acest lucru nu face mare lucru pentru independența energetică a Turciei, dar ar putea ajuta efortul lui Erdogan de a rămâne la putere.

„Există acest vis, această viziune, dar cât de mult este fezabil este o altă întrebare”, a spus Kadri Taștan, membru al la German Marshall Fund. „Putin știe că vânzarea de energie către Europa prin Turcia nu se va întâmpla mâine, dar îl ajută pe Erdoğan cu promisiunea sa despre a face din Turcia o putere energetică. Există un calcul politic aici.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.