Euro digital vine cu o factură uriașă: costuri estimate la 6 miliarde în patru ani

Introducerea euro digital ar putea costa băncile europene între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani, a afirmat joi Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, transmite agerpres.

Noua monedă digitală la care lucrează BCE este estimată să coste aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru a fi configurată. Apoi, costurile operaţionale se vor situa la 300 milioane euro, a adăugat el, fără a specifica dacă această cifră se referă la o sumă anuală.

Luna aceasta, membrii Parlamentului European şi-au exprimat sprijinul de principiu pentru un euro digital, o versiune electronică a monedei unice pe care Banca Centrală Europeană doreşte să o implementeze până la sfârşitul deceniului şi care ar trebui să consolideze suveranitatea Europei în zona mijloacelor de plată.

Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca şi numerarul pentru plăţi în magazine, online şi între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori.

BCE, care a început să studieze fezabilitatea lansării propriei monede digitale în 2020, intenţionează să demareze faza pilot a proiectului în 2027 şi să înceapă emiterea de euro digital în 2029, cu condiţia adoptării unui cadru legislativ european în acest an.

„Estimările prezentate, care se bazează pe indicaţiile primite de la bănci, arată costuri de implementare între patru şi şase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani: este aproximativ 3% din ceea ce ele cheltuie anual cu mentenanţa sistemului IT”, a explicat Cipollone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#euro digital #miliarde #bănci #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.