Europa aruncă 57,9 milioane de tone de mâncare. Moldova nu stă nici ea bine

Uniunea Europeană a generat în 2024 aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a aproape 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. În Republica Moldova, amploarea fenomenului este de asemenea mare. Economistul Veaceslav Ioniță estima în primăvara acestui an că aproximativ 180 de mii de tone de produse alimentare sunt risipite anual.

Potrivit datelor Eurostat, cantitatea de deșeuri alimentare din UE a crescut cu aproximativ 0,7% față de anul precedent. Principala sursă rămân gospodăriile populației, care generează 53% din total, echivalentul a aproximativ 69 de kilograme pentru fiecare locuitor.

O situație asemănătoare se observă și în Republica Moldova. Într-o analiză publicată în aprilie 2026, Veaceslav Ioniță estima că 56% din risipa alimentară provine din gospodăriile casnice. Industria alimentară generează aproximativ 16%, comerțul cu amănuntul 10%, restaurantele 9,5%, iar producția primară circa 8%.

Economistul estima că în Republica Moldova sunt aruncate zilnic aproape 1,1 milioane de porții de mâncare, iar în perioada sărbătorilor cifra poate crește până la aproximativ 1,5 milioane de porții pe zi.

Datele prezentate anterior de Ioniță indicau o risipă de aproximativ 71 de kilograme de produse alimentare pe locuitor, comparativ cu 76 de kilograme în 2021, iar cantitatea totală era estimată la circa 180 de mii de tone anual.

Comparația directă cu cifra Eurostat de 129 kg trebuie însă făcută cu precauție. Indicatorul european include deșeurile alimentare, inclusiv părțile necomestibile, generate pe întreg lanțul alimentar, de la producția primară până la gospodării. Eurostat arată că numai gospodăriile generează aproximativ 69 kg pe locuitor.

În Moldova, problema are și un cost financiar. Potrivit estimărilor lui Ioniță, numai risipa și pierderile de produse alimentare ar putea ajunge în 2026 la 9,6 miliarde de lei, iar fenomenul este cu atât mai sensibil cu cât o parte a veniturilor gospodăriilor moldovenești este cheltuită pe mâncare.

Economistul arată că moldovenii alocă aproximativ 40% din venituri pentru produse alimentare, iar circa 5% ajung să fie irosite. În perioadele de sărbători, consumul și risipa cresc și mai mult, iar valoarea alimentelor cumpărate și apoi aruncate poate ajunge la sute de milioane de lei. Veaceslav Ioniță

La nivelul UE, după gospodării, industria alimentară și producția de băuturi generează aproximativ 19% din deșeurile alimentare, iar restaurantele și serviciile de alimentație publică contribuie cu circa 12%. Datele europene confirmă astfel că risipa nu apare doar în frigiderul consumatorului, ci pe întreg traseul alimentelor, de la producător până la farfurie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, vrea restructurarea tuturor companiilor de stat din Republica Moldova. La o lună de la preluarea mandatului, ministrul spune că reforma întreprinderilor de stat este una dintre principalele sale priorități și susține că unele dintre acestea ar putea fi deschise către capital privat sau listate la bursă.

„În ceea ce privește companiile de stat, aș vrea să fie restructurate toate”, a declarat Claudiu Năsui într-un interviu pentru Wall-Street.ro.

Ministrul nu a prezentat deocamdată o listă a întreprinderilor care ar urma să fie restructurate și nici un calendar pentru această reformă. Năsui spune că prioritățile urmează să fie stabilite după discuțiile cu ceilalți membri ai Guvernului.

„În primul rând, aș vrea să reformăm companiile de stat. Dacă reușim să reformăm companiile de stat în viziunea Guvernului Tofan, atunci va fi un salt uriaș înainte. Probabil vom face ceva ce alte țări, nu spun neapărat România, ar fi trebuit să facă de mult timp”, a declarat ministrul.

Năsui susține că reforma nu ar trebui să se limiteze la reorganizarea companiilor, ci să includă și atragerea capitalului privat și străin. El consideră că unele întreprinderi de stat ar putea fi listate la bursă, însă nu spune deocamdată care dintre acestea ar putea ajunge pe piața de capital.

„Nu cred că întreprinderile de stat funcționează bine, în general. Nu cred că au stimulentele corecte, nu cred că au informația corectă și nu au motivația corectă de profit și pierdere. De aceea cred că reforma trebuie să meargă în direcția listării lor și a atragerii de capital străin sau capital privat în interiorul lor”, a adăugat ministrul.

În același timp, Năsui spune că privatizările și dezvoltarea pieței de capital trebuie privite în cadrul unei reforme mai ample a sectorului de stat.

„În privința privatizărilor și a unei noi piețe de capital, acesta este un lucru pe care și Uniunea Europeană ne încurajează și dorește să îl facem. Deci da, este cu siguranță parte din plan. Dar trebuie să avem o viziune mare. Guvernele nu pot face micromanagement. Trebuie să existe o perspectivă macro asupra lucrurilor și schimbări la nivel de politici publice, nu doar măsuri punctuale”, a declarat el.