Europa lovește unde doare cel mai tare. 450 miliarde pierdute de Rusia din sancțiuni

Sancțiunile impuse Rusiei de statele occidentale după invazia în Ucraina au generat pierderi de peste 450 de miliarde de dolari pentru economia rusă, echivalentul cheltuielilor sale militare din ultimii trei ani. Informația apare într-o analiză publicată de David O’Sullivan, trimisul special al Uniunii Europene pentru sancțiuni, într-un material pentru Centrul de Analiză a Politicilor Europene (CEPA).

Potrivit oficialului european, aceste sancțiuni au fost cele mai dureroase pentru Moscova nu din partea Statelor Unite, ci din partea Uniunii Europene, în special prin renunțarea la importurile de gaze, petrol și cărbune, restricțiile tehnologice, înghețarea rezervelor valutare de 200 de miliarde de euro și deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT.

„Trebuie să continuăm să exercităm presiune”, afirmă O’Sullivan, subliniind că economia Rusiei suferă în mod special din cauza decuplării de piața europeană, cu care avea relații comerciale solide înainte de 2022. De altfel, comerțul dintre Rusia și UE a scăzut cu 74%, de la 253 miliarde euro înainte de război, la 68 miliarde euro în prezent.

În comparație, relațiile comerciale cu SUA erau oricum limitate: doar 0,4% din exporturile americane mergeau spre Rusia în 2021 – o cotă comparabilă cu exporturile către Honduras. În 2024, schimburile comerciale s-au redus la doar 3,5 miliarde de dolari.

În încercarea de a eluda sancțiunile, Rusia a cheltuit 10 miliarde de dolari pentru a forma o flotă de transport paralelă destinată exportului de petrol prin metode ocolitoare ale plafonului de preț impus de G7. Totuși, pierderile au fost uriașe, întrucât petrolul rusesc se vinde acum cu discount, iar costurile logistice au crescut semnificativ, mai ales după valul de sancțiuni americane suplimentare din ianuarie 2024.

Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al gazelor naturale, unde Rusia a pierdut aproape complet piața europeană. Dacă înainte de război acoperea 45% din importurile de gaz ale UE, acum furnizează doar 15%. Cota Gazprom a scăzut la 7%, iar proiectul Arctic LNG 2 nu a reușit să înceapă exportul nici după un an de la lansare, din cauza restricțiilor occidentale.

Conform raportărilor financiare, Gazprom a înregistrat pierderi nete de peste 1 trilion de ruble în 2024, iar rezervele sale valutare au scăzut de peste 50 de ori, ajungând la doar 13,5 milioane de dolari.

În paralel, președintele Vladimir Putin încearcă să detensioneze relațiile internaționale și să negocieze o eventuală reducere a presiunii sancționatorii cu noua administrație de la Washington. Însă Uniunea Europeană exclude orice renunțare la măsurile restrictive, afirmând că acestea și-au dovedit eficiența și trebuie continuate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #pierderi #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care compania controlată de milioanrul Vasile Dragan „Moldretail Grup” SRL — deținătoarea mărcilor „Linella”, „Cip Market”, „Bravo” și „Fidesco” — preia compania „Fourchette – M” SRL, care operează rețelele „Fourchette” și „To-To”. Tranzacția implică doi jucători majori din retailul alimentar moldovenesc și a fost aprobată cu respectarea strictă a unor angajamente menite să prevină efectele anticoncurențiale.

În urma analizei detaliate, Consiliul a constatat că, prin această concentrare economică, „Moldretail Grup” SRL va obține sau își va consolida o poziție dominantă în cinci zone geografice (izocroni), unde sunt amplasate magazinele rețelei Fourchette. De asemenea, a fost identificat riscul excluderii de pe piață a unor furnizori care colaborau exclusiv cu „Fourchette – M” SRL.

Pentru a elimina aceste riscuri, „Moldretail Grup” a fost obligată să respecte să cesioneze, în termen de șase luni de la înregistrarea tranzacției, cinci magazine din municipiul Chișinău.

Vasile Dragan este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Republica Moldova. El deţine businessuri cu băuturi alcoolice atât în Moldova, unde are câteva fabrici de vinuri, cât şi în Rusia, unde deţine fabrica „Igristîe Vina”, lider al pieţei de vinuri spumante de acolo. În 2013, presa a scris că familia Dragan a preluat şi Vinăria Contarini din Italia. Vasile Dragan, prin intermediul membrilor familiei sale, dar în special prin intermediul „Ducates Grup” SRL, deţine şi Compania Carmez. În iulie 2014, acest SRL a preluat şi reţeaua Unimarket, gestionată acum de „Moldretail Group”, fondată de „Ducates Grup” SRL. Tot în 2014, firmele familiei Dragan au preluat şi spaţiile comerciale ale Companiei Stati-Market, care gestiona magazinele Pyaterochka. Vasile Dragan este naşul fostului deputat PD Anghel Agache.

Potrivit publicaţiei „Delovoy Petersburg„, Vasile Dragan ar avea o avere de 1,2 miliarde de ruble în Rusia (circa 19 milioane de dolari) şi ocupă locul 185 în clasament.