Europa tremură din nou! Prețurile la gaz sar în aer pe fondul crizei din Iran

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut luni cu până la 3%, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran și al temerilor privind un posibil deficit prelungit de gaze naturale la nivel global.

Creșterea cotațiilor a venit după ce Washingtonul și Teheranul au respins reciproc propunerile de pace formulate în ultimele zile, ceea ce a diminuat speranțele privind o detensionare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu și reluarea fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Hormuz.

La începutul ședinței de tranzacționare de luni, prețul gazului pe hub-ul european TTF a urcat cu aproape 3%, după care avansul s-a temperat ușor.

Situația este amplificată de faptul că Europa a intrat în sezonul de injectare a gazelor în depozitele subterane, însă stocurile sunt mult sub nivelurile obișnuite. În prezent, depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 35%, comparativ cu media de 47% specifică acestei perioade a anului.

Președintele SUA, Donald Trump, a calificat răspunsul Iranului la propunerea americană de pace drept „TOTAL INACCEPTABIL”, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Între timp, Wall Street Journal a scris că Iranul ar fi propus transferarea unei părți din stocurile sale de uraniu puternic îmbogățit către o țară terță, însă a refuzat să accepte demontarea instalațiilor sale nucleare. Informația a fost ulterior negată de autoritățile iraniene.

Blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz a afectat și livrările de gaze naturale lichefiate din Golf, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la apariția unui deficit în Asia.

Totuși, în weekend au apărut primele semne de reluare parțială a traficului maritim în regiune. Datele de monitorizare a navelor au arătat că un transportator de gaze naturale lichefiate din Qatar a traversat strâmtoarea pentru prima dată de la începutul războiului.

Nava se afla duminică în Golful Oman și avea ca destinație Pakistanul. Potrivit datelor de navigație, petrolierul ar fi utilizat ruta nordică aprobată de Teheran, de-a lungul coastelor iraniene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.