Europa, victimă a propriului succes: gazele europene sunt blocate în depozite după ce preţurile au luat-o la vale

Anul trecut, cu livrările de gaze ruseşti către Europa în scădere puternică, cumpărătorii de pe continent au acumulat gaze la preţuri record în depozite în anticiparea unei ierni foarte grele. Acum, Europa stă pe unele dintre cele mai mari stocuri de gaze din ultimii ani, iar o mare parte din acestea sunt blocate, scrie Bloomberg.
Anul trecut, cu livrările de gaze ruseşti către Europa în scădere puternică, cumpărătorii de pe continent au acumulat gaze la preţuri record în depozite în anticiparea unei ierni foarte grele. Acum, Europa stă pe unele dintre cele mai mari stocuri de gaze din ultimii ani, iar o mare parte din acestea sunt blocate, scrie Bloomberg.

Preţurile au coborât cu peste 80% de la vârful din august, însemnând că vânzările din stocuri ar putea veni cu pierderi de miliarde de euro pentru consumatorii de energie şi contribuabili, în condiţiile în care o parte din acestea au fost achiziţionate cu bani publici şi parţial finanţate cu taxe plătite de consumatorii de gaze.

„Traderii injectează în timpul verii considerând că preţurile vor fi mai mari în iarnă, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La final, consumatorii sunt cei care suportă costurile“, arată Sindre Knutsson, vicepreşedinte al Rystad Energy.

Într-un fel, Europa este o victimă a propriului succes. Regiunea s-a grăbit să importe GNL, iar vremea blândă a redus cererea de încălzire, contribuind la temperarea unei crize energetice istorice.

Nivelul de umplere a stocurilor regionale este în prezent de aproximativ 65%, peste nivelul obişnuit din această perioadă, iar stocurile s-ar putea situa la peste 50% la sfârşitul iernii, dublul nivelului de anul trecut, potrivit mai multor analişti. Deşi acest lucru este pozitiv pentru securitatea energetică, unele entităţi care au cumpărat în momentul de vârf al preţurilor sunt în faţa unei dileme.

Unele achiziţii au fost realizate în vara anului trecut de către companii utilizând ajutoare de stat, în special în Germania. Astfel, contribuabilii sunt expuşi dacă gazele sunt vândute din depozite în pierdere.

Preţul gazelor se situează acum uşor peste 50 de euro, aproape de cele mai scăzute niveluri din septembrie 2021. La începutul săptămânii, preţul gazelor a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele aproape patru săptămâni.

Morgan Stanley a anticipat la începutul acestei luni că preţurile vor continua probabil să scadă, depozitele din ţări importante ale UE urmând să încheie sezonul de încălzire la un nivel de umplere de 59%.
Acest lucru ar putea aduce noi veşti rele pentru oricine ar încerca să vândă gaze din depozite.

Alţii au poziţii divergente privitoare la direcţia preţului gazelor. SEB AB avertizează, de exemplu, că dacă preţurile se menţin la nivelurile actuale timp prea îndelungat, consumul ar putea începe să crească.
Disciplina cererii va fi în continuare vitală pentru Europa în a menţine piaţa în echilibru.

#rezerve #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.