NATO analizează opţiuni de asistenţă pentru Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia

Alianţa Nord-Atlantică va analiza modalităţi de suplimentare a asistenţei concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia, în contextul ameninţărilor ruse, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a declarat că miniştrii Apărării din statele membre NATO vor discuta, în cadrul reuniunii de marţi şi miercuri, despre modalităţi de „consolidare a poziţiei NATO în sensul descurajării şi apărării”. „Vom aborda capabilităţie industriale şi vom intensifica apărarea infrastructurii submarine esenţiale. Vom intensifica şi vom accelera susţinerea pentru Ucraina”, a afirmat Jens Stoltenberg.

„Miniştrii vor discuta şi despre modalităţile de intensificare a susţinerii practice pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, trei parteneri valoroşi ai NATO care se confruntă cu ameninţări ruse”, a precizat Stoltenberg.

Preşedintele Maia Sandu a atribuit Administraţiei Rusiei presupuse planuri de provocare a unor „violenţe” în Republica Moldova, subliniind însă că acţiunile nu vor avea succes. „Tentativele Kremlinului de a provoca violenţe în Republica Moldova nu vor funcţiona. Scopul nostru principal este securitatea cetăţenilor şi a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în ţara noastră”, a afirmat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova a acuzat că scopul acţiunilor ar fi „schimbarea actualei administraţii guvernamentale cu una controlată de Federaţia Rusă”. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în urmă cu câteva zile că a informat-o recent pe Maia Sandu despre un presupus plan al Rusiei de „distrugere” a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asistenta #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.