Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, văzută cu ochi buni de CAPC, dacă vor fi operate și ajustări

Evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor este considerată o soluție bună pentru combaterea situației deplorabile din sistemul justiției, deși instituirea unor norme juridice permanente pentru situații conjuncturale nu răspunde cerințelor de reglementare în general, dar și nici cerințelor de reglementare a organizării sistemului juridic în special. Constatările aparțin experților de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și au fost prezentate în cadrul unui eveniment despre evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, organizat în parteneriat cu Freedom House.

„Strategia de reformă a justiției este o prioritate a guvernării. Inițiativa de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor are scopul de a asigura integritatea acestora – un aspect foarte important pentru sectorul de justiție. De aceea, este foarte important ca aceste inițiative de reformă să fie discutate cu reprezentanții societății civile, procurorii, judecătorii”, a afirmat reprezentanta de țară a Freedom House, Tatiana Puiu.

Și președinta CAPC, Galina Bostan, a subliniat importanța acestui subiect.

„Tematica este extrem de actuală, în condițiile în care are loc o reformă amplă a sectorului justiției. Această reformă trebuie asumată de către întreaga societate, nu de către politicieni. Organizația noastră este interesată de discuții despre corupție de peste 15 ani, iar integritatea magistraților este un aspect pe care-l monitorizăm cu interes”, a menționat Galina Bostan.

În cadrul mesei rotunde, expertul Radu Jigău a prezentat recomandările CAPC la proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor și la proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

„Oricât de extraordinară nu ar fi situația, evaluarea, trebuie făcută în limita instrumentelor constituționale în vigoare și prin instituirea de garanții stricte prin care să fie garantată independența organelor de autoadministrare și a membrilor acestora. Respectiv, procedura de evaluare urmează a fi efectuată în baza unor criterii clare și obiective, de către instituții ce dețin toate caracteristicile unei instanțe judecătorești imparțiale și independente, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare”, a spus expertul CAPC.

La discuții au participat reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, dar și ai societății civile. Președintele Asociației Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, Iurie Lealin, și-a exprimat reticența față de aceste inițiative de evaluare.

„Evaluarea va fi începută de unii oameni și va fi terminată de către alții. Nu este clar dacă rezultatul va fi cel așteptat. Fără modificări la Constituție, această evaluare extraordinară nu poate fi posibilă, cel puțin asta spun și experții din Albania. Intențiile sunt foarte bune și susținem schimbările în justiție”, a subliniat Iurie Lealin.

Prezentă la discuții, judecătoarea Livia Mitrofan, Judecătoria Chișinău, a ținut să menționeze că judecătorii și procurorii nu se tem de această evaluare, așa cum se vehiculează în societate.

„A ajuns sistemul de justiție în așa situație încât să fie evaluați extraordinar judecătorii și procurorii. Am fost întristată să văd că Comisia de la Veneția a admis ca o putere să evalueze altă putere. Nu ne este frică de această evaluare externă. Ne este frică de acele criterii subiective care pot sta la baza evaluării noastre ca sistem. În lipsa unei proceduri clare, a unor criterii clare, această evaluare poate fi afectată chiar și de anumite opinii, percepții personale”, a afirmat Livia Mitrofan.

„Nu ne împotrivim mecanismului de evaluare. Dorința noastră este ca acesta să se înscrie în regulile justiției naționale. Nicio schimbare nu va fi benefică, dacă nu vom respecta principiile legislației și ale Constituției. Dacă nu va trece acest pre-vetting, imaginea unui judecător și procuror va avea de suferit, mai ales la nivel moral”, a precizat membra Consiliului Superior al Procuraturii, Inga Furtună.

Reprezentanta societății civile, experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Sorina Macrinici, a menționat că CRJM s-a expus și susține ambele inițiative – de pre-vetting și vetting.

„Scopul pre-vettingului este ca în CSM și CSP, organe foarte importante din sistemul justiției, să se aleagă persoane oneste și integre. După acest mecanism de verificare a integrității, judecătorii și procurorii vor avea ocazia să aleagă membri în aceste două consilii dintr-o listă cu oameni integri. Comisia de la Veneția nu a constatat anumite probleme de constituționalitate. Nu politicul este cel care va face evaluarea externă”, a reiterat Sorina Macrinici.

Amintim că, proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative a fost votat de Parlament în prima lectură, iar proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor urmează să fie definitivat.

#CAPC #procurori #judecatori #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat pe 5 septembrie 2025 ratingul suveran pe termen lung al Republicii Moldova în valută străină la nivelul „B+”, cu perspectivă stabilă.

Potrivit agenției, calificativul reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară în pofida șocurilor externe, nivelul scăzut, dar în creștere al datoriei guvernamentale, profilul de rambursare gestionabil, sprijinul financiar extern și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Totuși, aceste avantaje sunt contrabalansate de expunerea ridicată la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina și de conflictul înghețat din Transnistria, de deficitul mare de cont curent și de povara ridicată a datoriei externe nete.

Fitch notează că Moldova a făcut față în 2025 unui nou șoc energetic, al treilea din 2021 încoace, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria au fost întrerupte, afectând alimentarea cu electricitate. Accesul la finanțare externă, importurile alternative de energie și creșterea producției interne, inclusiv din surse regenerabile, au permis evitarea unor întreruperi majore, în pofida prețurilor mai mari.

Instituția remarcă faptul că politica monetară și fiscală prudentă, menținerea regimului de țintire a inflației și flexibilitatea cursului valutar au susținut capacitatea Moldovei de a rezista la șocuri. Inflația este prognozată să revină în intervalul-țintă al BNM (5% ±1,5%) până la finele lui 2025, urmând să se tempereze de la media de 7,8% în 2025 la 5,9% în 2026.

Pe plan fiscal, deficitul bugetar este estimat la 4,9% din PIB în 2025, ca urmare a cheltuielilor generate de lansarea Planului de Creștere și Reformă al UE, iar datoria publică ar urma să urce la 45,5% din PIB până în 2027.

În ceea ce privește perspectivele economice, Fitch prognozează o creștere de 1,4% în 2025, sprijinită de reducerea inflației, relansarea agriculturii și măsurile de sprijin energetic, cu accelerare la 3% în 2026 și 4% în 2027.

Agenția subliniază că menținerea stabilității ratingului depinde de gestionarea riscurilor geopolitice, reducerea vulnerabilităților externe și continuarea reformelor în contextul parcursului european al Moldovei.