Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, văzută cu ochi buni de CAPC, dacă vor fi operate și ajustări

Evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor este considerată o soluție bună pentru combaterea situației deplorabile din sistemul justiției, deși instituirea unor norme juridice permanente pentru situații conjuncturale nu răspunde cerințelor de reglementare în general, dar și nici cerințelor de reglementare a organizării sistemului juridic în special. Constatările aparțin experților de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) și au fost prezentate în cadrul unui eveniment despre evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, organizat în parteneriat cu Freedom House.

„Strategia de reformă a justiției este o prioritate a guvernării. Inițiativa de evaluare extraordinară a judecătorilor și procurorilor are scopul de a asigura integritatea acestora – un aspect foarte important pentru sectorul de justiție. De aceea, este foarte important ca aceste inițiative de reformă să fie discutate cu reprezentanții societății civile, procurorii, judecătorii”, a afirmat reprezentanta de țară a Freedom House, Tatiana Puiu.

Și președinta CAPC, Galina Bostan, a subliniat importanța acestui subiect.

„Tematica este extrem de actuală, în condițiile în care are loc o reformă amplă a sectorului justiției. Această reformă trebuie asumată de către întreaga societate, nu de către politicieni. Organizația noastră este interesată de discuții despre corupție de peste 15 ani, iar integritatea magistraților este un aspect pe care-l monitorizăm cu interes”, a menționat Galina Bostan.

În cadrul mesei rotunde, expertul Radu Jigău a prezentat recomandările CAPC la proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor și la proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative.

„Oricât de extraordinară nu ar fi situația, evaluarea, trebuie făcută în limita instrumentelor constituționale în vigoare și prin instituirea de garanții stricte prin care să fie garantată independența organelor de autoadministrare și a membrilor acestora. Respectiv, procedura de evaluare urmează a fi efectuată în baza unor criterii clare și obiective, de către instituții ce dețin toate caracteristicile unei instanțe judecătorești imparțiale și independente, cu implicarea minimă a politicului și a executivului în procesul de evaluare”, a spus expertul CAPC.

La discuții au participat reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, dar și ai societății civile. Președintele Asociației Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, Iurie Lealin, și-a exprimat reticența față de aceste inițiative de evaluare.

„Evaluarea va fi începută de unii oameni și va fi terminată de către alții. Nu este clar dacă rezultatul va fi cel așteptat. Fără modificări la Constituție, această evaluare extraordinară nu poate fi posibilă, cel puțin asta spun și experții din Albania. Intențiile sunt foarte bune și susținem schimbările în justiție”, a subliniat Iurie Lealin.

Prezentă la discuții, judecătoarea Livia Mitrofan, Judecătoria Chișinău, a ținut să menționeze că judecătorii și procurorii nu se tem de această evaluare, așa cum se vehiculează în societate.

„A ajuns sistemul de justiție în așa situație încât să fie evaluați extraordinar judecătorii și procurorii. Am fost întristată să văd că Comisia de la Veneția a admis ca o putere să evalueze altă putere. Nu ne este frică de această evaluare externă. Ne este frică de acele criterii subiective care pot sta la baza evaluării noastre ca sistem. În lipsa unei proceduri clare, a unor criterii clare, această evaluare poate fi afectată chiar și de anumite opinii, percepții personale”, a afirmat Livia Mitrofan.

„Nu ne împotrivim mecanismului de evaluare. Dorința noastră este ca acesta să se înscrie în regulile justiției naționale. Nicio schimbare nu va fi benefică, dacă nu vom respecta principiile legislației și ale Constituției. Dacă nu va trece acest pre-vetting, imaginea unui judecător și procuror va avea de suferit, mai ales la nivel moral”, a precizat membra Consiliului Superior al Procuraturii, Inga Furtună.

Reprezentanta societății civile, experta Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Sorina Macrinici, a menționat că CRJM s-a expus și susține ambele inițiative – de pre-vetting și vetting.

„Scopul pre-vettingului este ca în CSM și CSP, organe foarte importante din sistemul justiției, să se aleagă persoane oneste și integre. După acest mecanism de verificare a integrității, judecătorii și procurorii vor avea ocazia să aleagă membri în aceste două consilii dintr-o listă cu oameni integri. Comisia de la Veneția nu a constatat anumite probleme de constituționalitate. Nu politicul este cel care va face evaluarea externă”, a reiterat Sorina Macrinici.

Amintim că, proiectul de Lege privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative a fost votat de Parlament în prima lectură, iar proiectul Conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor urmează să fie definitivat.

#CAPC #procurori #judecatori #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.