Exodul creierilor moldovenești peste hotare! Unu din doi cetățeni își văd viitorul în străinătate

Interesul moldovenilor pentru munca în străinătate rămâne semnificativ, chiar dacă fenomenul a cunoscut o ușoară scădere în intensitate în ultimii ani, constată economistul Veaceslav Ioniță, care a prezentat datele unui sondaj în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Conform sondajului, aproximativ un sfert din respondenți au afirmat că au fost peste hotare anul trecut, în timp ce aproximativ 18,5% au declarat că nu au fost niciodată peste hotare. Interesant este că, în ceea ce privește vârsta, tinerii între 18 și 29 de ani au înregistrat cel mai mare procentaj în privința călătoriilor în străinătate sau a planurilor de a face astfel de călătorii în viitor.

În ceea ce privește așteptările salariale ale moldovenilor, acestea sunt aproape de nivelul real al plăților din Republica Moldova. Cu toate acestea, salariile cresc și, odată cu aceasta, și așteptările oamenilor. Dacă în 2017 moldovenii își doreau un salariu mediu de 10.500 lei pentru a nu pleca peste hotare, în 2024 această sumă a crescut la 17.500 de lei, într-un context în care salariul mediu net pe economie a ajuns la 10.600 de lei.

„La întrebarea Unde vedeți viitorul copiilor voștri? În 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%”, susține Ioniță.

În plus, sondajul a evidențiat și tendințele legate de viziunea moldovenilor cu privire la viitorul copiilor lor. Deși mulți încă își văd viitorul peste hotare, procentul celor care își doresc ca viitorul copiilor să fie în Republica Moldova a crescut în comparație cu anii anteriori.

Totodată, un procent semnificativ de respondenți declară că au rude sau cunoscuți care lucrează peste hotare și că primesc bani/transferuri din străinătate, ceea ce arată o legătură puternică cu diaspora moldovenească.

Moldoveni care s-au întors de peste hotare și nu intenționează să plece în următoarele șase luni. În septembrie 2017 numărul lor era de 11,8%, în iulie 2018 – 12,1%, august 2019 – 8,9%; octombrie 2020 – 7,6%, iunie 2021 – 13,7%, decembrie 2021 – 12,3%, în februarie 2024 a ajuns la 17,5%.

Referindu-se la viitorul copiilor, Ioniță susține că, în 2017, circa 63,3% dintre moldoveni susțineau că peste hotare, în 2024 numărul acestora a scăzut la 51,4%. Dacă în 2017, circa 24,5% dintre moldoveni declarau că văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova, în 2024 numărul acestora a crescut la 37,8%. Dacă în 2017 erau indeciși în această privință 12,2%, în 2024 numărul indecișilor a scăzut la 10,8%. Totuși, 57,6% dintre moldoveni văd viitorul copiilor lor peste hotare. În 2017 numărul lor era de 72,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.