Expert: În 2020 a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turiști străini care au vizitat R. Moldova

21 Iun. 2021, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Iun. 2021, 11:01 // Actual //  MD Bani

Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, în 2020 a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turiști străini care au vizitat Republica Moldova. Cu aproape 13 mii mai puțini decât în 2019. De asemenea, el a mai menționat că după destrămarea URSS-ului, numărul turiștilor străini a scăzut până la 26 de mii și că în toți acești 30 de ani, Republica Moldova a avut anual în jur de 20 de mii de turiști străini, care au venit în mod organizat.

Însă, spune analistul, la acești 20 de mii se mai adaugă alții circa 130 de mii, care nu vin organizat, dar își planifică vacanță de sine stătător. Aceștia se cazează la hoteluri, mănâncă în restaurante. Se comportă ca turiștii, doar că nu vin în mod organizat.

„La noi, după ce s-a destrămat URSS, turismul organizat practic a murit. Ulterior, tot ce a fost – a fost turismul neorganizat, oamenii pur și simplu veneau în Republica Moldova în vizită”, a spus Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță a spus că în prezent, agențiile de turism din întreaga lume se confruntă cu o provocare mare. Datorită tehnologiilor moderne, există foarte multe soluții prin intermediul cărora cetățenii multor state nu mai apelează la agenții pentru a-și organiza vacanța, dar merg în așa numitul turism neorganizat.

„Există o tendință în întreaga lume și agențiile de turism încearcă să răspundă acestor provocări. Dacă în multe țări acest proces a început, la noi de vreo 30 de ani este într-o formă moartă. De 30 de ani, cam 85% dintre turiștii care vin în Moldova vin neorganizat și undeva 15% organizat”, a spus economistul.

Expertul a vorbit și despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra turismului. Potrivit lui,  în 2020, pandemia de COVID-19 a lăsat cea mai mare amprentă asupra turismului receptor din Republica Moldova, de după prăbușirea URSS-ului. Atunci prăbușirea a fost de la 300 de mii la 20 de mii, iar timp de 25 de ani s-a oscilat între 15-25 de mii de turiști. Din țările de unde veneau anual câte două – trei mii de turiști, în anul pandemic 2020 acest număr a fost semnificativ de mic, cu excepția României. În 2020 a fost mai mare cu 1,6 mii numărul turiștilor români care au vizitat Republica Moldova.

„Cred că și românii neavând o altă posibilitate de a merge în alte părți din cauza pandemiei, fiind ceva mai ușor de a ajunge în Republica Moldova, au decis să viziteze Republica Moldova. Dacă nu era România, în Republica Moldova pur și simplu nu venea nimeni. 2 din 3 turiști care au venit erau din România”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de Veaceslav Ioniță, în ultimii ani, cei mai mulți turiști au venit în mod organizat din România – 3100 de persoane, urmată de Federația Rusă cu 1600 de persoane. Pe locul trei se află Ucraine cu 1300 de persoane. Turiștii mai vin și din Germania – 1000 de persoane, Polonia – 700 de persoane, dar și alte țări.

„Cinci țări din regiune ne asigură nouă peste 50% din numărul total de turiști care vin să viziteze Republica Moldova. Ucraina, pe vremea când Republica Moldova avea până la 300 de mii de turiști, asigura circa anual 120-130 de mii de turiști. În ultimii ani numărul turiștilor care vin în Moldova din Ucraina ajunge cel mult 1500 de persoane”, susține analistul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat începând cu 2010-2011 avem o intensificare sau o creștere a atenției turiștilor din România care vizitează Republica Moldova, în 2020 au fost circa 5100 de turiști.

„Pandemia, unicul lucru pozitiv pe care l-a făcut în ramura turistică, a fost că România a decis să descopere Republica Moldova și a asigurat 70% din toți turiștii străini”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

De asemenea, în anul 2020 a scăzut și numărul moldovenilor care au plecat peste hotare. Potrivit lui, numărul moldovenilor care au plecat peste hotare a scăzut cu mult mai mult decât numărul străinilor care au venit în Republica Moldova. Dacă în 2019 am avut 310 mii de turiști moldoveni plecați la odihnă peste hotare, în 2020 acest număr a fost de doar 75 de mii.

Făcând un clasament al primelor zece țări unde cel mai mult a scăzut în 2020 numărul turiștilor moldoveni: analistul a spus că este vorba de Bulgaria – unde a scăzut de la 86 de mii la 4 mii, Turcia – de la 98 de mii la 43 de mii, România – de la 42 de mii la 6 mii, Grecia – de la 20 mii la 600, Egipt – de la 24500 la 13300, Ucraina – de la 13300 la 3 mii, Ungaria – de la 3300 la 400 de persoane, Italia – de la 3200 la 500, Spania – de la 2500 la 200 și Muntenegru – de la 2400 la 0.

Veaceslav Ioniță mai spune că unica formă de turism prin care noi putem să atragem pe cineva ca să viziteze Republica Moldova sunt pensiunile. Mulți cred că cei mai mulți care vin la noi să se odihnească în pensiuni sunt străinii. Însă, 90% sunt cetățenii Republicii Moldova. În 2019 am avut 66 de mii de turiști care s-au odihnit la pensiuni, dintre care 46 de mii au fost moldoveni. „În anul pandemic pensiunile din Republica Moldova au supraviețuit datorită faptului că cetățenii noștri s-au odihnit acasă, nu au avut altă soluție de odihnă. În mod normal, o pensiune poate supraviețui dacă capacitatea sa este utilizată cel puțin 40% într-un an. În Republica Moldova noi avem doar 3 luni pe an, iulie, august septembrie, când pensiunile sunt utilizate la această capacitate. Din această cauză și costurile mari, profitul mic și descurajarea celor antrenați în acest proces, deoarece așteaptă turiștii dar ei nu mai vin”, a conchis Veaceslav Ioniță.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!