Explozie pe piața imobiliară. În 2021 s-ar putea vinde un număr record de locuințe în Moldova

Anul curent, 2021, va fi marcat de o explozie a vânzărilor de apartamente şi case individuale, iar preţul imobilelor ar putea creşte uşor. Este pronosticul expertului economic Veaceslav Ioniţă, potrivit căruia, în acest an, piaţa imobiliară din Moldova ar putea înregistra un record absolut la capitolul locuinţe tranzacţionate.

„Anul acesta, cel mai probabil, ne vom apropia de 30 de mii. Dacă o să continue tot aşa, noi vom termina anul cu 30 de mii de apartamente, chiar şi mai mult. Spre comparaţie, recordul absolut este deţinut de anul 2019, când în Moldova s-au vândut 28 de mii 700 de apartamente”, a menționat Veaceslav Ioniţă, citează Publika.

Potrivit expertului economic, cele mai căutate vor fi apartamentele cu suprafețe mici, care s-ar putea scumpi uşor în acest an. Ar putea creşte semnificativ şi volumul tranzacţiilor pentru casele individuale.

„În 2019 şi în 2020, am avut o creştere substanţială a tranzacţiilor cu case individuale, iar în acest an, cel mai probabil, vom avea vânzări cel puţin cu 50 la sută mai mult decât media obişnuită din ultimii vreo 10 ani de zile”, a spus expertul economic.

Creşterea bruscă a vânzărilor de pe piaţa imobiliară ar putea fi determinată de cererile amânate din cauza pandemiei, dar şi de faptul că moldovenii au venituri mai mari, iar băncile oferă credite ipotecare mai avantajoase.

„Situaţia e mai liberă, de asta oamenii au obosit să aştepte. Asta e o aşteptare amânată. Şi în oarecare moment cei care au mai rămas cu bani şi au dorinţa de a procura ceva o să procure”, a declarat Nicolae Ostafeiciuc, expert imobiliar.

„Boom-ul imobiliar care a început în 2018 corespunde cu boom-ul creditelor pentru procurarea de apartamente. El merge în paralel. Cu toate că două treimi din cetăţeni cumpără apartamente cu banii pe masă”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Specialiştii prognozează, de asemenea, că o dată cu majorarea numărului cererilor pentru procurare locuinţelor, moldovenii vor accesa tot mai multe împrumuturi imobiliare. Astfel, în acest an, portofoliul de credite ar putea depăși pentru prima dată volumul de 10 miliarde de lei.

#Proiecte imobiliare #imobiliare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.