Exproprieri de amploare în toată Moldova: 70% și-au primit banii, ceilalți mai au 3 ani la dispoziție

08 Iul. 2025, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 10:04 // Actual //  Ursu Victor

Procesul de expropriere necesar construirii Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Vulcănești–Chișinău a ajuns în toate cele 34 de localități traversate de viitorul traseu, iar peste 70 % dintre proprietarii de terenuri au încasat deja compensațiile, anunță Unitățile Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).

Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, subliniază că procedura este „complexă și solicitantă”, presupunând evaluarea fiecărei parcele, calculul despăgubirilor și identificarea tuturor deținătorilor de drept. Dificultățile apar în special acolo unde proprietarii au decedat și moștenitorii nu și-au perfectat succesiunea, blocând plata compensațiilor.

Conform legii, titularii care nu au depus încă solicitarea pot cere despăgubirile timp de trei ani de la data primirii propunerii de expropriere – adică până în 2027 sau 2028, în funcție de momentul notificării. Cererea, însoțită de documentele care dovedesc dreptul de proprietate, trebuie trimisă la sediul UCIPE din Chișinău (str. Alecu Russo 1, bloc A1, et. 16). După procesare, plata poate fi ridicată la orice Oficiu Poștal, sumele fiind deja rezervate într-un cont special.

În total, pentru construirea liniei de 400 kV au fost expropriate peste 5 450 de terenuri, dintre care aproximativ 900 definitiv. Proiectul, declarat de utilitate publică de interes național prin Legea 120/2022, este implementat de Ministerul Energiei și UCIPE cu finanțare de la Banca Mondială și este esențial pentru securitatea alimentării cu energie a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.