Extinderea cooperării pe domeniul securității cu UE: Republica Moldova centură de siguranță a spațiului european

12 Mai 2022, 20:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2022, 20:05 // Actual //  bani.md

Astăzi, 12 mai, conducerea Ministerului afacerilor interne a avut o ședință de lucru cu Înaltul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Demnitarii au pus în discuție crearea unui mecanism inovator european, care să intervină integrat în caz de crize majore, plecând de la provocările, riscurile și amenințărilor generate de războiul în Ucraina. Experiența acestei crize a arătat că formatele de colaborare curente prevăzute de convenții, acorduri și tratate internaționale nu prevăd mecanisme rapide cu privire la cooperarea polițienească și în materie judiciară, precum și sporirea rezilienței în combaterea infracțiunilor transnaționale, similare celui de intervenție UE pentru managementul crizelor, care are în vedere mecanismul de protecție civilă.

Oficialii au recunoscut că este un format optim de punerea în discuției a chestiunilor tehnice pentru a operaționaliza un astfel de mecanism de intervenție european și asupra spațiului non european, în Republica Moldova, care să intervină promt în situații de criză similare războiului de Ucraina și în țări care încă nu sunt membre UE.

„Îndrăznim să îi propunem doamnei comisar Johansson, ca în misiunea sa de dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă a UE, să includă și Moldova sub umbrela de securitate a UE, ca o centură de siguranță a întreg spațiului european, ca primă redută de aparare, chiar dacă Moldova nu este încă stat al UE. Comisarul Johanson are o misiune grea în aceste vremuri, de aceea îi dorim că prin inteligența și determinarea de care dă dovadă, să inoveze mecanisme de intervenție și pe timp de război, când amenințările sunt diverse și atât de agresive, astfel încât eforturile de apărare să fie pe măsură“, a menționat Ana Revenco.

Totodată, a fost remarcată necesitatea de a consolida capacitățile subdiviziunilor MAI care sunt în prima linie, pentru a crește nivelul de securitate atât la hotare, cât și pe teritoriul țării. În acest context, ministrul a mulțumit comisarului UE pentru ajutorul acordat în încheierea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Încheierea acestui Acord de cooperare a determinat sporirea rezilienței în apărarea frontierei de stat, asigurată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

„Apreciez modul în care Ministerul afacerilor interne gestionează criza refugiaților. Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Frontex a fost pregătit și semnat în timp record, iar în acest timp scurt, reprezentanții agenției Frontex au reușit să formeze o echipă foarte bună cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, iar acesta este un model de cooperare. Astăzi am discutat despre modalități de a aprofunda și extinde colaborarea noastră, pe domeniul securității. La fel, am analizat posibilitatea de a crea o platformă de cooperare între Comisia Europeană, țările membre și Republica Moldova pentru prevenirea crimelor transfrontaliere. Sunt în anticiparea extinderii colaborării noastre”, a menționat Ylva Johansson.

La fel, în cadrul întrevederii, ministrul a solicitat suport pe partea de tehnologie și digitalizare, prin oferirea echipamentelor performante de comunicare, monitorizare și analiză.

Menționăm că, de la începutul mandatului, Poliția de Frontieră împreună cu reprezentanții Frontex au participat în mai multe operațiuni, în care au fost înregistrate circa 2000 incidente la hotar, printre care ridicare de acte false, capturi de droguri, tentative de a traversa ilegal frontiera.

De asemenea, Ylva Johansson a menționat că traficul de ființe umane crește pe timp de război, de aceea UE depune eforturi suplimentare pentru a preveni acest fenomen, prin crearea unui grup de lucru în cadrul Europol, precum și crearea unui plan de acțiuni de 10 pași în cadrul Platformei pentru solidaritate, din care va face parte și Republica Moldova.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.