Extinderea cooperării pe domeniul securității cu UE: Republica Moldova centură de siguranță a spațiului european

12 Mai 2022, 20:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2022, 20:05 // Actual //  bani.md

Astăzi, 12 mai, conducerea Ministerului afacerilor interne a avut o ședință de lucru cu Înaltul comisar european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Demnitarii au pus în discuție crearea unui mecanism inovator european, care să intervină integrat în caz de crize majore, plecând de la provocările, riscurile și amenințărilor generate de războiul în Ucraina. Experiența acestei crize a arătat că formatele de colaborare curente prevăzute de convenții, acorduri și tratate internaționale nu prevăd mecanisme rapide cu privire la cooperarea polițienească și în materie judiciară, precum și sporirea rezilienței în combaterea infracțiunilor transnaționale, similare celui de intervenție UE pentru managementul crizelor, care are în vedere mecanismul de protecție civilă.

Oficialii au recunoscut că este un format optim de punerea în discuției a chestiunilor tehnice pentru a operaționaliza un astfel de mecanism de intervenție european și asupra spațiului non european, în Republica Moldova, care să intervină promt în situații de criză similare războiului de Ucraina și în țări care încă nu sunt membre UE.

„Îndrăznim să îi propunem doamnei comisar Johansson, ca în misiunea sa de dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă a UE, să includă și Moldova sub umbrela de securitate a UE, ca o centură de siguranță a întreg spațiului european, ca primă redută de aparare, chiar dacă Moldova nu este încă stat al UE. Comisarul Johanson are o misiune grea în aceste vremuri, de aceea îi dorim că prin inteligența și determinarea de care dă dovadă, să inoveze mecanisme de intervenție și pe timp de război, când amenințările sunt diverse și atât de agresive, astfel încât eforturile de apărare să fie pe măsură“, a menționat Ana Revenco.

Totodată, a fost remarcată necesitatea de a consolida capacitățile subdiviziunilor MAI care sunt în prima linie, pentru a crește nivelul de securitate atât la hotare, cât și pe teritoriul țării. În acest context, ministrul a mulțumit comisarului UE pentru ajutorul acordat în încheierea Acordului de cooperare dintre Republica Moldova și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex). Încheierea acestui Acord de cooperare a determinat sporirea rezilienței în apărarea frontierei de stat, asigurată de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova.

„Apreciez modul în care Ministerul afacerilor interne gestionează criza refugiaților. Acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Frontex a fost pregătit și semnat în timp record, iar în acest timp scurt, reprezentanții agenției Frontex au reușit să formeze o echipă foarte bună cu Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, iar acesta este un model de cooperare. Astăzi am discutat despre modalități de a aprofunda și extinde colaborarea noastră, pe domeniul securității. La fel, am analizat posibilitatea de a crea o platformă de cooperare între Comisia Europeană, țările membre și Republica Moldova pentru prevenirea crimelor transfrontaliere. Sunt în anticiparea extinderii colaborării noastre”, a menționat Ylva Johansson.

La fel, în cadrul întrevederii, ministrul a solicitat suport pe partea de tehnologie și digitalizare, prin oferirea echipamentelor performante de comunicare, monitorizare și analiză.

Menționăm că, de la începutul mandatului, Poliția de Frontieră împreună cu reprezentanții Frontex au participat în mai multe operațiuni, în care au fost înregistrate circa 2000 incidente la hotar, printre care ridicare de acte false, capturi de droguri, tentative de a traversa ilegal frontiera.

De asemenea, Ylva Johansson a menționat că traficul de ființe umane crește pe timp de război, de aceea UE depune eforturi suplimentare pentru a preveni acest fenomen, prin crearea unui grup de lucru în cadrul Europol, precum și crearea unui plan de acțiuni de 10 pași în cadrul Platformei pentru solidaritate, din care va face parte și Republica Moldova.

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.