Se adună nori negri pentru Moldova! Budianschi spune că bugetul va fi rectificat din nou

Bugetul de stat urmează să fie rectificat din nou. Este vorba de o modificare mai profundă, potrivit declarației ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Este vorba de o modificare mai profundă. Sperăm să reușim înainte de a pleca deputații în vacanță și deja în toamnă să evităm o nouă rectificare, dacă lucrurile nu se vor agrava”, a explicat Budianschi în cadrul emisiunii „Obiectiv comun” de la TVR.

FMI într-o declarație, publicată astăzi, 12 mai, susține că apreciază acțiunile prompte ale autorităților în condițiile crizei și au salutat adoptarea rectificarea recentă a bugetului pentru protejarea populației vulnerabile, acoperirea cheltuielilor de natură umanitară pentru susținerea refugiaților și menținerea coeziunii sociale. Totodată, directorii executivi au subliniat importanța respectării cu strictețe a prevederilor Legii bugetului, dar și a unei monitorizări atente a veniturilor și presiunilor suplimentare pe partea de cheltuieli. Ei au accentuat că planificarea bugetară trebuie să păstreze neschimbat scopul cheie de asigurare a sustenabilității datoriei de stat. În condițiile unei incertitudini fără precedent, directorii executivi au salutat faptul că autoritățile sunt gata să implementeze planurile pentru situații neprevăzute, în caz de materializare a riscurilor.

În data de 5 mai, deputații au votat rectificarea bugetului. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost majorate de la 50,066 miliarde de lei la 52,7 miliarde, iar cheltuielile – de la 65,202 miliarde la 72,087 miliarde de lei. Prin urmare, deficitul bugetului de stat a crescut de la 15,136 miliarde până la 19,386 miliarde de lei, cu 28,1%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rectificare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.