Fabulos! Moldova – țara în care numărul milionarilor a crescut ca pe drojdii în timpul crizei

Criza economică și războiul din Ucraina nu a influențat drastic veniturile grase ale moldovenilor. Serviciul Fiscal susține că numărul milionarilor s-a majorat cu 803 persoane, la 4 810 în anul 2022 față de anul precedent.

Suma veniturilor obținute conform informațiilor prezentate de către plătitorii de venituri, pentru anul 2022 a constituit 98,2 miliarde de lei, venit obținut de către 1,53 milioane de persoane, iar impozitul pe venit reținut la sursa de plată și declarat a constituit 7,2 miliarde de lei.

În totalitatea veniturilor obținute de către persoanele fizice cetățeni, predomină veniturile sub formă de plăți salariale (74,13 %), urmate de veniturile obținute din dividende (12,92 %) și veniturile obținute din transmiterea în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare și mobiliare, cu excepția terenurilor agricole (3,1 %).

Pentru perioada fiscală 2022, 4 810 persoane au obținut venituri de peste 1 milion de lei Venitul total obținut de aceste persoane este de 17,69 miliarde de lei, și impozit reținut în sumă de 1,45 miliarde de lei față de 12,82 miliarde de lei venituri, și impozit reținut în sumă de 837,9 milioane de lei pentru perioada 2021.

Cea mai mare sumă a venitului declarat de către o persoană fizică în anul 2022 a fost de 43,8 milioane de lei. Cea mai tânără persoană din această categorie are 19 ani, cea mai vârstnică – 82 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #venituri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.