Facturarea care a speriat ANRE. Cheltuieli nejustificate la Energocom, minus 41 de milioane

20 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a redus costurile de bază solicitate de S.A. „Energocom” pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale în regim de obligație de serviciu public, aferente anului de bază 2026. Potrivit documentului, Energocom a cerut aprobarea unor costuri totale în valoare de 114,25 milioane de lei, însă ANRE a acceptat doar 73,26 milioane de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 40,99 milioane de lei, sau aproximativ 36% din suma solicitată.

Cea mai mare diferență dintre solicitare și decizia regulatorului se regăsește la cheltuielile de personal. Energocom a cerut 61,58 milioane de lei pentru această categorie, însă ANRE a aprobat doar 26,91 milioane de lei, tăind peste 34,6 milioane de lei. Ajustarea cea mai dură a vizat personalul aferent activităților de facturare, unde compania a solicitat peste 40,5 milioane de lei, iar ANRE a considerat justificată o sumă de doar 3,67 milioane de lei, reducerea depășind 36,8 milioane de lei. Această corecție indică faptul că structura de personal propusă pentru facturare a fost apreciată de regulator ca fiind excesivă și nejustificată economic.

Reduceri au fost operate și la capitolul servicii prestate de terți. Din aproape 4 milioane de lei solicitați, ANRE a aprobat 2,91 milioane de lei, diminuând costurile cu peste 1 milion de lei, în special prin ajustarea cheltuielilor pentru audit, mentenanță IT și alte servicii auxiliare. De asemenea, cheltuielile administrative au fost reduse cu aproximativ 1,2 milioane de lei, în urma corectării costurilor pentru arendă, deplasări de serviciu și asigurarea patrimoniului.

ANRE a intervenit și asupra cheltuielilor de distribuire a facturilor, unde din 42,11 milioane de lei solicitați au fost acceptate 38,26 milioane de lei, principala reducere fiind aplicată comisioanelor de colectare a plăților. Totodată, există și poziții unde regulatorul a acceptat aproape integral sumele cerute sau chiar a aprobat valori ușor mai mari, în special pentru cheltuieli considerate strict necesare desfășurării activității reglementate, ceea ce arată că ajustările nu au fost aplicate uniform, ci diferențiat, în funcție de justificarea economică a fiecărui cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.