Chișinăul preia zeci de hectare de la stat pentru „Apă-Canal”: APP vrea transferul terenurilor

11 Mai 2026, 13:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Mai 2026, 13:22 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe terenuri aflate în gestiunea S.A. „Apă-Canal Chișinău” ar putea trece din proprietatea statului în proprietatea municipiului Chișinău, potrivit proiectului de hotărâre a Guvernului, elaborat de Agenția Proprietății Publice (APP). Printre terenurile vizate se numără loturi de pe străzile Albișoara, Varnița, Petricani, Uzinelor, Studenților și șoseaua Muncești.

APP susține în nota informativă că actuala situație creează blocaje administrative, deoarece terenurile aparțin statului, în timp ce serviciile de apă și canalizare sunt gestionate de autoritățile locale. Instituția afirmă că această suprapunere a făcut dificilă atragerea investițiilor și implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii de apă și canalizare din capitală.

În total, proiectul vizează transmiterea a 11 terenuri către municipalitate. Cel mai mare dintre ele are peste 65 de hectare și este amplasat pe strada Lunca Bâcului.

APP menționează că, după transfer, Primăria Chișinău va putea gestiona direct terenurile necesare pentru serviciile de apă și canalizare, ceea ce ar urma să simplifice procesele administrative și să permită lansarea unor proiecte de modernizare. Instituția mai susține că măsura ar putea contribui la îmbunătățirea calității serviciilor publice și la reducerea riscurilor asociate infrastructurii învechite.

Conform proiectului, Agenția Proprietății Publice și Primăria municipiului Chișinău vor crea o comisie de transmitere, iar procedura de transmitere a terenurilor urmează să fie finalizată în termen de 180 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.