FAO sprijină micii fermieri din Moldova să-și sporească reziliența și productivitatea. Suma necesară pentru proiect

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite în Moldova (FAO) lansează un nou proiect care va răspunde nevoilor micilor fermieri și fermelor de familie, afectate de consecințele pandemiei COVID-19 și a secetei din 2020. În acest sens, Viorel Gherciu, noul Ministru al Agriculturilor și Raimund Jehle, Reprezentantul FAO în Moldova au semnat un proiect

Suma de 265 000 de dolari americani, necesară pentru implementarea proiectului sunt asigurați de FAO prin programul său de cooperare tehnică.

Datorită noului proiect, fermierii vor putea accesa mai ușor piața locală, prin creșterea productivității lor, dar și prin dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a oportunităților de piață, precum și a unei abordări orientate spre satisfacerea cerințelor de calitate ale procesatorilor și furnizorilor.

Proiectul, de asemenea, va contribui la consolidarea capacității autorităților naționale de a analiza și formula politică care să răspundă nevoilor micilor fermieri și a fermelor de familie, în special celor din sectorul zootehnic, astfel, sporindu-le oportunitățile și nivelul de venit.

Micii fermieri prezintă cea mai mare parte a populației din mediul rural și joacă un rol important în agricultură, contribuind cu peste 62% producția agricolă a țării. Pe de altă parte, aceștia se confruntă cu o serie de dificultăți, cum ar fi accesibil limitat la resursele de producție, terenuri agricole fragmentate, capacitatea redusă de a face față riscurilor de piață, dar și celor meteorologice, precum și resurselor financiare limitate. De obicei, fermierii optează pentru strategii de supraviețuire pe o perioadă scurtă, însă care le afectează reziliența pe termen lung. Proiectul va fi realizat în comun cu Guvernul Republicii Moldova în perioada 2021 – 2023.

„Împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom furniza ingrediente necesare pentru îmbunătățirea politicilor actuale de sprijinire a micilor fermieri și ferme de familie din sectorul zootehnic. Proiectul va crea platforme și rețele valoroase pentru experți și fermieri pentru a rezolva cele mai grave probleme ale sectorului „, a menționat Raimund Jehle.

Experții vor evalua necesități fermierilor din sectorul zootehnic, ținând cont de consecințele pandemiei și a secetei recente. În special, vor analiza lanțul valoric al micilor rumegătoare și vor formula recomandări pentru a asigura crescătorilor de ovine și caprine un acces mai larg pe piață.

Conform informațiilor oferite, în cadrul proiectului va fi creată o platformă, la nivel de țară, care va funcționa ca un canal de comunicare între guvern, experți și fermierii crescători de mici rumegătoare. De asemenea, va fi elaborat un Plan Național de Acțiuni (PNA) pentru fermele de familie, ce va cuprinde acțiuni coerente și cuprinzătoare pentru consolidarea acestora.

Conform date Biroului Național de Statistică, aproape 97% din efectiv de ovine și 86% din efectiv de bovine sunt în proprietatea micilor fermieri. Ținând cont de faptul că, producția animalelor este o parte esențială a agriculturilor de subzistență, asigurând mijloace de trai pentru gospodăriile rurale, îmbunătățirea capacităților micilor fermieri din sectorul zootehnic este crucială pentru dezvoltarea agriculturii.

#ferme de familie #micii fermieri #FAO #sustinere #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.