Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog

Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a subliniat situația gravă de la Căile Ferate din Moldova (CFM) și a făcut un apel către sindicate și reprezentanții executivului să se așeze la masă și să găsească soluții concrete pentru a rezolva criza economică cu care se confruntă compania de stat.

„Nu am primit niciun fel de scrisoare de negocieri sau suport din partea Căii Ferate sau a altor autorități competente. Noi, în calitate de fondatori, am depus toate eforturile pentru îmbunătățirea situației și am căutat surse financiare pentru a acoperi salariile restante”, a afirmat Cojuhari, subliniind că APP este deschisă să susțină Căile Ferate, dar eforturile trebuie să fie comune și nu doar pe hârtie.

El a subliniat că există active în valoare de peste 100 de milioane de lei care pot fi valorificate pentru a genera venituri, dar acest proces nu a fost accelerat suficient.

„Avem locomotive vechi care nu vor mai fi utilizate și care sunt gajate sau nu, dar care ocupă spațiu, necesită pază și întreținere. Acestea pot fi vândute chiar și la metal uzat, iar procesul de licitație trebuie urgentat”, a precizat Cojuhari.

În plus, Cojuhari a atras atenția asupra problemelor legate de neutilizarea unor active imobiliare ale Căilor Ferate, care ar putea fi date în locațiune și aduce venituri suplimentare. „Am solicitat de mai multe ori să grăbiți acest proces. Există cereri, dar licitațiile nu sunt demarate”, a adăugat el.

Referitor la salariile restante ale angajaților Căilor Ferate, Cojuhari a menționat că cifra este de aproximativ 190 de milioane de lei, iar în acest context a subliniat necesitatea ca statul să își îndeplinească obligațiile legale de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare.

„Este esențial ca autoritățile și toți actorii implicați să pună laolaltă eforturi pentru a găsi soluții reale. Codul feroviar prevede că statul trebuie să compenseze întreținerea Căilor Ferate. Dacă nu vom acționa împreună și eficient, riscul de colaps al acestui sector este iminent”, a încheiat Cojuhari.

În ceea ce privește tarifele pentru transportul de pasageri, Cojuhari a menționat că acestea au fost ajustate conform procedurilor legale, iar noile tarife pentru călătoriile pe direcția Chișinău – Ungheni vor varia între 14 și 170 de lei, în funcție de locul și tipul de vagon. De asemenea, au început să fie aprobate și noile tarife pentru transportul de marfă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.