Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog

Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a subliniat situația gravă de la Căile Ferate din Moldova (CFM) și a făcut un apel către sindicate și reprezentanții executivului să se așeze la masă și să găsească soluții concrete pentru a rezolva criza economică cu care se confruntă compania de stat.

„Nu am primit niciun fel de scrisoare de negocieri sau suport din partea Căii Ferate sau a altor autorități competente. Noi, în calitate de fondatori, am depus toate eforturile pentru îmbunătățirea situației și am căutat surse financiare pentru a acoperi salariile restante”, a afirmat Cojuhari, subliniind că APP este deschisă să susțină Căile Ferate, dar eforturile trebuie să fie comune și nu doar pe hârtie.

El a subliniat că există active în valoare de peste 100 de milioane de lei care pot fi valorificate pentru a genera venituri, dar acest proces nu a fost accelerat suficient.

„Avem locomotive vechi care nu vor mai fi utilizate și care sunt gajate sau nu, dar care ocupă spațiu, necesită pază și întreținere. Acestea pot fi vândute chiar și la metal uzat, iar procesul de licitație trebuie urgentat”, a precizat Cojuhari.

În plus, Cojuhari a atras atenția asupra problemelor legate de neutilizarea unor active imobiliare ale Căilor Ferate, care ar putea fi date în locațiune și aduce venituri suplimentare. „Am solicitat de mai multe ori să grăbiți acest proces. Există cereri, dar licitațiile nu sunt demarate”, a adăugat el.

Referitor la salariile restante ale angajaților Căilor Ferate, Cojuhari a menționat că cifra este de aproximativ 190 de milioane de lei, iar în acest context a subliniat necesitatea ca statul să își îndeplinească obligațiile legale de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare.

„Este esențial ca autoritățile și toți actorii implicați să pună laolaltă eforturi pentru a găsi soluții reale. Codul feroviar prevede că statul trebuie să compenseze întreținerea Căilor Ferate. Dacă nu vom acționa împreună și eficient, riscul de colaps al acestui sector este iminent”, a încheiat Cojuhari.

În ceea ce privește tarifele pentru transportul de pasageri, Cojuhari a menționat că acestea au fost ajustate conform procedurilor legale, iar noile tarife pentru călătoriile pe direcția Chișinău – Ungheni vor varia între 14 și 170 de lei, în funcție de locul și tipul de vagon. De asemenea, au început să fie aprobate și noile tarife pentru transportul de marfă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun