Fără rambursare: Ucraina scapă de presiunea returnării a 100 de miliarde de dolari către SUA

29 Apr. 2025, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Apr. 2025, 11:37 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.