Americanii îi întorc spatele lui Trump! Susținerea s-a prăbușit la doar 39%

La finalul primelor 100 de zile ale celui de-al doilea mandat la Casa Albă, președintele american Donald Trump înregistrează cel mai scăzut nivel de aprobare din istoria recentă a SUA: doar 39% dintre americani susțin activitatea sa, în timp ce 55% se declară nemulțumiți. Rezultatele provin dintr-un sondaj realizat de Ipsos, în parteneriat cu ABC News și Washington Post, desfășurat între 18 și 22 aprilie pe un eșantion de 2.400 de cetățeni.

Datele arată o nemulțumire larg răspândită față de politicile recente ale administrației Trump:

67% dintre respondenți s-au declarat nemulțumiți de reacția președintelui la recenta cădere a pieței bursiere.

64% nu susțin introducerea noilor tarife comerciale pentru bunurile străine.

61% critică politica externă a SUA sub conducerea sa.
Mai mult, 72% dintre participanți cred că măsurile lui Trump vor conduce la o recesiune economică iminentă, iar 41% au raportat deteriorarea propriilor situații financiare.

Prin comparație, în februarie 2025, Trump era susținut de 45% dintre americani, în timp ce 53% își exprimau dezaprobarea. În timpul primului său mandat, după 100 de zile, rata de aprobare fusese de 42%.

În replică la publicarea sondajului, Trump a scris pe platforma sa Truth Social că în America „nu mai există o presă liberă și corectă”, acuzând instituțiile media că „fabrică știri negative” și „manipulează rezultatele sondajelor”. „Este trist! Ei sunt adevărații dușmani ai poporului. Le doresc tot binele, dar voi continua să lupt pentru a face America din nou măreață!”, a adăugat liderul american.

Contextul politic este tensionat: la începutul lunii aprilie, SUA au fost scena unor ample proteste anti-Trump. Pe 5 aprilie, manifestații sub sloganul „Mâinile jos!” au avut loc în toate cele 50 de state americane. O a doua rundă de proteste a urmat pe 19 aprilie, când cetățenii au denunțat abuzurile administrației, deportările ilegale de imigranți, desființarea agențiilor federale și atacurile asupra finanțării educației superioare. Protestatarii au cerut, de asemenea, stoparea presiunilor asupra comunităților transgender și a altor minorități.

#sustinere #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.