Femeile din Republica Moldova, încurajate de autorităţi şi Uniunea Europeană să se lanseze în afaceri

Programul de Susţinere a Antreprenoriatului Feminin: Oportunităţi de dezvoltare prin granturi din fonduri europene a avut loc la Bardar, raionul Ialoveni. La eveniment a fost prezent viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba; Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks şi directorul interimar al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Gheorghe Iudin.

„O estimare modestă sugerează că eliminarea inegalităţilor din societate poate avea un impact pozitiv pentru PIB de cel puţin 8%. Mai multe drepturi pentru femei nu înseamnă mai puţine drepturi pentru bărbaţi. Asta este foarte important cu toţii ca să înţelegem. De aceea, vrem să avem cât mai multe antreprenoare lângă antreprenori, să avem cât mai multe afaceri fondate de femei, alături de afaceri fondate de bărbaţi. Asta să ne ofere acea creştere economica de care avem nevoie”, a declarat Dumitru Alaiba.

„Încurajarea spiritului de afaceri al femeilor stimulează diversificare şi inovare, ceea ce duce la o economie mai dinamică şi mai competitivă. Dar, diferenţele de gen încă există, iar aceste decalaje sunt costisitoare, fiind oportunităţi pierdute, atât pentru afaceri individual, cât şi pentru economie per ansamblu. Din acest motiv, egalitatea de gen şi abilitatea economică a femeilor reprezintă o prioritate politică majoră a suportului Uniunii Europene pentru Republica Moldova”, afirmă Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

Programul oferă antreprenoarelor începătoare un grant nerambursabil în valoare de 200 de mii de lei, iar pentru femeile care deja au afaceri, pe care vor să le dezvolte – 600 de mii de lei.

„Noul program de susţinere a antreprenoriatului feminin vine cu măsuri noi de sprijin pentru femeile antreprenoare, mai variate. Nevoile femeilor sunt mai ţintite, iar sprijinul economic este mai consistent. La momentul actual avem alocate 30 milioane de lei, buget pentru acest program, iar de la Uninea Europeană, de asemenea, avem alocate 720 mii euro”, a specificat directorul interimar ODA, Gheorghe Iudin.

Sprijinul financiar poate fi solicitat pentru utilaje, materii prime, cât şi pentru certificate de calitate, obţinerea francizei, precum şi aplicaţii software.

„Pentru noi acesta este al doilea program ODA de suport al femeilor în afaceri pe care îl susţinem. Mă bucur să observ, ca şi în alte domenii, că femeiile sunt active şi în business, şi este un interes mare în programele pe care le susţinem nu doar pentru femeile antreprenoare, dar şi cele pentru femeile de afaceri interesate de alte programe”, a mai declarat Jānis Mažeiks.

Locul de lansare a programului de granturi pentru femei nu a fost ales întâmplător. Carmangeria Barda, întreprindere specializată în prelucrarea cărnii este administrată de către Olesea Plugaru, o tânără antreprenare, beneficiară a programelor ODA, care a decis să înfiinţeze afacerea după o vacanţă cu familia în capitala Austriei.

„Noi am ramas impresionaţi şi în acelaşi timp indignaţi: de ce în Moldova nu este ciolan, de ce nu putem procura ciolan copt, dar în Austria stau în rânduri mari sute de oameni şi aşteaptă să cumpere un ciolan copt? Noi am stat până la sfârşit şi am cumpărat acel ciolan, am venit acasă şi ne gândeam: e posibil să facem şi noi”, îşi aminteşte Olesea Plugaru, fondatoarea afacerii.

Soţii şi-au prezentat afacerea oaspeţilor, făcând un tur al secţiei de producere, tratare termică şi camera de maturare a cărnurilor.

„Este o afacere care generează 26 de locuri de muncă, aici în satul Bardar. Asta înseamnă 26 de familii care rămân acasă, care plătesc taxe aici acasă, care stau cu copiii acasă şi îşi fac o viaţă aici în Moldova”, susţine Dumitru Alaiba.

Programul de granturi finanţat de Guvern şi UE, prin intermediul ODA este accesibil pentru toate femeile din Republica Moldova.

#program de granturi #ODA #Femei în afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.