Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

#taxe #producatori autohtoni #poluare #AmCham

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Bulgariei a votat pentru interdicția oricărei forme de publicitate în mass-media a jocurilor de noroc. Interdicțiile au fost votate pe 30 aprilie și vor intra în vigoare la 3 zile după adoptate. Acestea vizează promovarea la TV, radio, în presa scrisă și online, dar și pe pagini web, în general. Excepție de la aceste reguli se face doar pentru Loteria Națională a Bulgariei.

Inițiativa a venit de la două formațiuni politice – GERB/ (Grazhdani za evropeysko razvitie na Bulgariya) și DPS (Dvizhenie za prava i svobodi). Noua lege permite doar publicitatea pe panouri, amplasate la o distanță de cel puțin 300 de metri de instituții de învățământ. Operatorii mai pot plasa bannere pe fațadele sălilor cu aparate de joc și ale cazinourilor. Este permisă publicitatea în săli de sport și pe inventar sportiv, dacă acestea nu sunt destinate minorilor, scrie ziarulnational.md.

O condiție suplimentară prevede că 10% din suprafața bannerelor trebuie să fie rezervată pentru sintagma ”Jocurile de noroc pot provoca dependență”. Anunțurile publicitate nu pot conține cifre, ci doar denumiri, tipuri și varietăți de jocuri de noroc, extrageri de loterie și anunțare a rezultatelor câștigurilor.

Loteria de stat a fost exceptată din șirul de interdicții pe motiv că este obligată, prin lege, să aloce o parte din profiturile sale pentru activități legate de sport și sănătate. Operatorii privați nu aveau o astfel de obligațiune până acum.

Autorii au propus, de asemenea, ca operatorii de jocuri de noroc autorizați să-și păstreze dreptul de a sponsoriza evenimente sportive, culturale, de sănătate. Iar contribuțiile obligatorii din profitul acestora să fie divizat, egal, între ministerele Tineretului și Sportului și Sănătății. Acum, veniturile din jocuri de noroc ajung doar la Ministerul Tineretului și Sportului.

De asemenea, operatorii de plăți vor avea interdicții să proceseze plăți de la și spre operatorii de jocuri de noroc fără licență.

În Republica Moldova interdicțiile pentru publicitatea jocurilor de noroc au fost aplicate de la 1 ianuarie 2022. Autoritățile au decis să revină, însă, la acest subiect și să relaxeze o parte din prevederi legate de publicitate. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, acest lucru va permite, printre altele, creșterea finanțărilor pentru sportul profesionist și de amatori.

Mai mult, proiectul noii legi a sportului, care a trecut de etapa consultărilor publice și urmează să fie propus Guvernului pentru avizare, prevede finanțarea sportului profesionist și de amatori, inclusiv, din veniturile de la pariuri sportive și alte tipuri de jocuri de noroc.

Jocurile de noroc în Republica Moldova sunt gestionate de întreprinderea de stat ”Loteria Națională a Moldovei” (LNM) și reprezintă monopol de stat.

Un raport al Curții de Conturi, făcut public în decembrie 2023, arată că aproximativ 60% din piața jocurilor de noroc din Republica Moldova este în zona gri, iar bugetul de stat ratează venituri substanțiale din impozite și taxe aplicate domeniului. Relaxarea interdicțiilor de publicitate, precum și combaterea mai eficientă a jocurilor de noroc neautorizate vor permite statului să obțină venituri mai mari, care să fie folosite pentru dezvoltarea sportului și a altor proiecte sociale și economice.

Recent, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat că anume din contul unui credit oferit de LNM au fost achitate practic salariile feroviarilor pentru luna decembrie 2023.

#loteria nationala #jocuri de noroc #publicitate #Bulgaria